Fost dregător al lui Mihai Viteazul şi nepot al marelui Neagoe Basarab, Radu Şerban a fost domnitor al Ţării Româneşti în trei perioade diferite, cea mai importantă fiind cuprinsă între iulie 1602 şi 1610. El şi-a început această domnie cu o campanie anti-otomană la sud de Dunăre şi în Dobrogea unde a cucerit mai multe dintre cetăţile controlate de către turci, Silistra, Hârşova şi altele. Voievodul se considera continuator al politicii de independenţă a lui Mihai Viteazul şi dorea şi el alipirea pământului dintre Dunăre şi Mare la Ţara Românească. Radu Şerban este iniţial primit bine de către românii dobrogeni, dar legi precum legarea românilor de glie îl fac în scurt timp indezirabil. În mod surprinzător, românii dobrogeni, mulţi dintre ei emigraţi din Moldova, Transilvania şi Ţara Românească erau mai mulţumiţi de administraţia otomană, decât de cea a fraţilor valahi. Unul dintre focarele principale ale nemulţumirii faţă de Radu Şerban era localitatea Dăeni (astăzi comună în judeţul Tulcea), majoritatea locuitorilor fiind “venetici” veniţi din Ţările Române. Era un adevărat oraş, cu mii de români care “se adunaseră acolo cu familiile lor, ca să scape de tirania domnitorilor din Muntenia şi Ţara Românească”. Acest fapt este confirmat şi de negustorul şi călătorul italian Tomasso Alberti care îl numea Straggia (Straja) şi îl caracteriza astfel: “villa grandissima, abitata la piu parte da valacchi”. Voievodul muntean nu controlează decât câteva luni o parte a Dobrogei, fiind vorba în special de aşezări de pe malul drept al Dunării. Se retrage în cele din urmă sub presiunea otomană, lăsându-i pe românii dobrogeni să îşi continue traiul sub dominaţia Porţii…

[codepeople-post-map]

Tag-uri: , , , , , , ,

Articole Interesante

Folosim cookie-uri pentru analiza traficului pe pagini și produse și menținerea setărilor. (ex: Funcția "Ține-mă minte" sau setări legate de GDPR).

Salvat!
Setări confidențialitate


  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined
  • PHPSESSID

Refuz toate
Accept toate