Această întâmplare a avut loc în primăvara anului 1877, cu puţin timp înaintea declanşării Războiului de Independenţă. Guvernatorul de atunci al Dobrogei, Said Paşa îi ura pe creştinii români, iar iminentul război l-a făcut să ia o decizie teribilă, aceea de a distruge cu tunurile oraşul Tulcea. Prezentând sultanului informaţii nereale despre activitatea locuitorilor, acuzaţi ca fiind majoritatea complotişti şi spioni, Paşa reuşeşte să obţină acordul de a bombarda oraşul de pe Dunăre. El adună reprezentanţii urbei la Konak (azi Muzeul de Artă), le citeşte decretul imperial şi, fără a accepta vreo obiecţie, le oferă un răgaz de 48 de ore pentru evacuare.

Tulcenii au apelat atunci la ajutorul Mitropolitului Nichifor, dar şi la cel al diplomaţilor străini care se aflau la Tulcea, consulul francez Emile Langle, grecul Pirgos sau austriacul Pertazzi. Străinii trimit telegrame de protest la Istanbul, iar Langle chiar cere destituirea lui Said şi anularea decretului. În acelaşi timp, mitropolitul Tulcei cere şi el ajutorul Patriarhului de Constantinopole, care intervine la sultanul Abdul Hamid al II-lea. Bombardat de plângeri, acesta înţelege că Said Paşa prezentase exagerat situaţia din Dobrogea, aşa că anulează decretul şi îl destituie din funcţie pe Said Paşa. Tulcea a scăpat astfel de distrugere, iar un an mai târziu devenea oraş al României…

[codepeople-post-map]

Sursă – Analele Dobrogei
Foto – oraşul-tulcea.ro