În rezervaţia Gura Dobrogei, la numai câţiva kilometri de comuna Târguşor se găseşte un obiectiv extrem de interesant, important atât din punctul de vedere al amatorilor de speologie, cât şi al celor care iubesc istoria.  La Adam este o peşteră în care au fost identificate de către specialişti peste 70 de specii de fosile jurasice şi animale cuaternare. Aici a fost găsită şi o piesă deosebită, un molar care a aparţinut unui homo sapiens fossilis, individ care a locuit probabil, sau şi-a găsit sfârşitul în această grotă, în urmă cu mai bine de 100.000 de ani. Dincolo de toate acestea, această peştera să evidenţiază însă prin faptul că este una dintre puţinele locaţii din  Dobrogea care au legătură directă cu acel cult arhaic al zeului Mithras, o divinitate de origine persană, extrem de populară în perioada de apogeu a Imperiului Roman. Astfel, în grota de la Gura Dobrogei au fost descoperite 5 piese de piatră cioplită ce în urmă cu aproape 2 milenii compuneau altarul divinităţii sus-menţionate. “Cel născut din stâncă”, Mithras a fost un zeu al luminii introdus în Imperiul persan cu aproximativ 4 secole înainte de Hristos şi care a devenit extrem de popular printre soldaţii imperiului Roman, el atrăgând numeroşi practicanţi ai cultului începând din secolul I d.H şi până în sec IV.

Celebrat în general în subterane sau peşteri, Mithras era o divinitate a soldaţilor, care îl vedeau adesea ca zeu al sincerităţii şi al loialităţii. Cultul lui Mihtras prezintă similitudini stranii cu religia creştinismului (născut pe 25 decembrie, reprezentat în sculpturi alături de două rânduri de câte şase discipoli etc), existând numeroase voci care afirmă că misterele Soarelui Nebiruit ar fi influenţat puternic creştinismul din primele secole de existenţă. Adorarea lui Mithras a ajuns în Scytia Minor odată cu primele legiuni romane (mulţi veterani s-au stabilit ulterior aici) şi a fost practicată la scară largă timp de aproape trei secole, până când a intrat în declin atunci când împăratul Constantin cel Mare s-a convertit la creştinism. Peştera La Adam rămâne unul dintre puţinele locuri care amintesc de acest cult misterios şi din acest motiv, merită recunoaşterea cuvenită şi o punere în valoare ca obiectiv turistic. Din păcate, statul nu a făcut mai nimic pentru conservarea grotei, în prezent fiind întâlnite în peşteră mai multe dovezi ale existenţei turistului vandal de secol XXI, decât cele ale străvechiului zeu persan…