marți, septembrie 21, 2021
Prânz cu lipoveni la Ghindaresti

Soare. Linişte. Apa Dunării clipoceşte leneş pe sub sălcii. Telefoanele mobile sunt moarte.
Într-o oală mare fierb bucăţi de crap, alături de feliile unor legume de grădină, străine de neamurile lor de hypermarket. La câţiva metri încep să sfârâie un batalion de scrumbii crestate la milimetru. Îţi pocnesc urechile de atâta linişte. Şi, e cald, spre zăpuşeală. Sub foişor e un strop de răcoare. Doar un strop, cât să le placă şi unor ţânţari destul de mari şi ciudat de leneşi, care zboară atât de în reluare, încât nici nu e nevoie să-i plesneşti nervos. Ajunge doar să-i prinzi uşor şi să-i îndrepţi în altă direcţie. Ei revin, la fel de lenevoşi şi iar îi alungi cu blândeţe, până când îşi găsesc victima în calul care paşte netulburat la o oarecare distanţă.
Undeva, la vreo zece metri de foişorul unde stăm ascunşi dimpreună cu mesele ţărăneşti de lemn şi cu suratele bănci, la fel de tărăneşti, două vaci pasc smocuri de iarbă. Mă apropii să le fotografiez. Una dintre ele mă priveşte uman, se apropie şi mă adulmecă precum un câine curios, după care face doi-trei paşi înapoi şi bate timid din copite. Plec. Mă sfidează cu o privire de vaca şi îşi reia tunsul smocurilor de iarbă.
Mănânc şi-mi place. Horpăi din castronul cu ciorbă, în timp ce un comesean îmi spune pentru a treizecea oara în viaţă povestea cu apa de Dunare din care fac lipovenii borşul ăsta delicios. Nu-l întrerup. Poate că i-aş zice ceva, dar ar însemna să mă opresc din înghiţit. Îl aprob mârâind şi continui să clănţăn din bucăţica de crăpcean dulce, cu determinarea dulăului care a descoperit osul vieţii lui.

Sorb cu nesaţ o ţuică bună, cu gust de ţuică. Ronţăi o scrumbie, folosind netulburat degetele, pe care mi le ling cât se poate de natural. Mi se pare foarte potrivit, aproape ca un gest de supremă recunoaştere a măiestriei bucatarului care m-a convins sa mănânc pentru prima oară în viaţă dintr-un peşte, care are un milion de oase gata sa se împlânte în gâtlejul unui necunoscator de oraş, pripăşit din întâmplare (invitaţie) la malul fluviului.
Viaţa are deliciile ei.

Tag-uri: , , ,

Articole Interesante

Folosim cookie-uri pentru analiza traficului pe pagini și produse și menținerea setărilor. (ex: Funcția "Ține-mă minte" sau setări legate de GDPR).

Salvat!
Setări confidențialitate


  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined
  • PHPSESSID

Refuz toate
Accept toate