În urmă cu aproximativ 1800 de ani, în cetatea Tomis exista un amfiteatru în care, periodic, aveau loc lupte de gladiatori. Ruinele edificiului se găsesc și astăzi sub un hotel aflat în apropierea mării, în zona Modern – Esplanada. Am mai vorbit în trecut despre protagoniștii acestor lupte antice, despre eroii arenei tomitane. Am scris despre Skirtos Dacul, o „vedetă” a acelor vremuri, iubit de popor datorită originii sale autohtone.

Astăzi ne referim la un alt gladiator al acelor timpuri (sec.II – III d.H), poate la fel de faimos ca Skirtos. Numele lui este Argutos. Stela sa funerară din calcar se află și astăzi în Muzeul Național de Istorie și Arheologie Constanța, MINAC), într-una dintre sălile rezervate perioadei romane. Stela lui Argutos a fost descoperită în 1935, în capătul străzii Cuza Vodă, după o surpătură a malului. Nu este mare (are o înălțime de 67 de centimetri și o lățime de 34 de centimetri) dar povestea pe care o spune este una foarte interesantă.

Argutos gladiatorul este reprezentat în relief, într-un cadru. Este costumat în rețiar (retiarus), tipul de gladiator ce lupta cu un trident (furcă), ajutându-se de o plasă pentru prinderea adversarului. Argutos este surprins „din față, în mers, ținând tridentul în față” (sursă ISM II), dar având în stânga un pumnal și nu rețeaua (care nu apare în imagine). S-a concluzionat astfel că a fost surprins în timpul unui atac final.

Care este povestea acestui Argutos? Răspunsul îl aflăm în inscripția de deasupra sa și care a fost tradusă astfel de către specialiști: „ Aici, zac eu, Argutos, rețiarul, care am învins (în luptă), de șase ori; m-a înmormântat Orestes, spre amintire. Salutare, trecătorule!”.argutos-inscrip

După unele opinii, Argutos ar fi fost grec din Achaia. O altă ipoteză, solidă, este că Argutos ar fi fost o poreclă (lucru foarte obișnuit la gladiatori). Mai mult, potrivit lui Louis Robert („Les gladiateurs dans l Orient grec – Paris 1940” – sursă M.C. Streinu), Argutos este o simplă transcriere a cuvântului latin „argutus” adică „cel șiret, în luptă”.

Nu știm sigur dacă Argutos a murit în luptă dar este cert faptul că a repurtat șase victorii în arenă. Și mai știm ceva: că a fost înmormântat de Orestes (probabil tot poreclă, e nume de erou). Acest Orestes era fie un alt luptător, fie poate chiar șeful școlii de gladiatori (ludus) din care făcea parte Argutos, deci un lanista. Argutos era probabil un om liber, înscris voluntar într-un ludus, pentru a câștiga avere și faimă (în sec II – III tot mai mulți gladiatori sunt oameni liberi și nu sclavi sau condamnați)

Stela funerară a lui Argutos vine să întregească poveștile unui Tomis de acum aproximativ 1800 de ani. Cu siguranță, Argutos tomitanul a fost un star al acelor timpuri, a fost iubit de către popor, pe care a încercat să îl încânte cu abilitățile sale. Povestea sa a supraviețuit timp de aproape două milenii iar noi avem datoria de a nu îl uita.

Bibliografie

  • ISM II – 343(179), pag.307 („Inscripțiile antice din Dacia și Scythia Minor” „Inscripțiile din Scytia Minor grecești și latine” vol II „Tomis și teritoriul său” – Colecție îngrijită de DM Pipppidi și I.I Rusu Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1987 (seria II);

  • Analele Dobrogei” serie veche, 1935 (pag 137-143);

  • Marius Cristian Streinu – “Gladiatori și preoți la Gurile Dunării” – Revista de istorie militară;

  • Livia Buzoianu, Maria Bărbulescu – “Tomis – Comentariu istoric și arheologic” – MINAC, Ed. Ex Ponto 2012

Sursă foto – Grabstele des gladiators Argutos – site: ubi-erat-lupa.org

Tag-uri: , , , , , , , , , ,

Articole Interesante

Folosim cookie-uri pentru analiza traficului pe pagini și produse și menținerea setărilor. (ex: Funcția "Ține-mă minte" sau setări legate de GDPR).

Salvat!
Setări confidențialitate


  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined
  • PHPSESSID

Refuz toate
Accept toate