Cernavoda, bătrâna Axiopolis, cea încă plină de atâtea taine nedesluşite… Ruinele sale antice se află într-o zonă interzisă, sub o unitate militară şi nu pot fi cercetate aşa cum ar trebui. Cetatea întemeiată de romani pe locul unei mai vechi aşezări geto-dace are însă chiar şi aşa, poveşti foarte frumoase, care au supravieţuit mileniilor. Astăzi spunem povestea a două persoane nobile, care au trăit aici, în urmă cu 1500 de ani. Sunt Gibastes şi Anthusa… Povestea lor a ieşit la iveală odată cu descoperirea unor fragmente de inscripţie funerară, nouă bucăţi dintr-o placă de marmură, găsite în timpul unor săpături făcute la o basilică de cimitir paleocreştin. Alipită de această biserică veche se afla şi o capelă în care şi-au găsit odihna Gibastes şi Anthusa. Dintr-o aparent simplă inscripţie funerară putem afla multe despre cei doi. Gibastes a fost un comite (“comes foedatorum”, „magnificentissimus”), mare nobil al Imperiului Romano – Bizantin din secolele V-VI d.H, poate chiar guvernator al provinciei Scytia (aşa numită la acea vreme). La acea vreme Axiopolis era un oraş extrem de important şi unii specialişti cred chiar că devenise o capitală a meleagurilor dintre Dunăre şi Mare. Numele de Gibastes pare a fi de origine germanică, potrivit arheologilor care au studiat povestea. El a fost înmormântat alături de fiica sa Anthusa, un nume grecesc, des întlnit în acea perioadă romano-bizantină. Tragic este că părintele i-a urmat copilului… Inscripţia ne spune că “Aici odihneşte Anthusa, de neam mare, fiică a ilustrului comite Gibastes, şi-a sfârşit viaţa nouă”. Este foarte probabil ca cei doi să fi locuit iniţial la Tomis şi apoi să se mute la Axiopolis, de unde tatăl său trebuia să comande apărarea liniei dunărene de frontieră (vechiul limes). Nu ştim de ce a murit Anthusa (probabil o boală) dar ştim că era o tânără de puţin timp ajunsă în cetate, pentru a-şi duce acea “viaţă nouă”. Tatăl său i-a urmat în scurt timp şi cei doi şi-au găsit odihna în capela familiei. O altă variantă legată de nobilul Gibastes este aceea că el nu era neapărat un comites, un dux sau un guvernator numit oficial pentru a conduce provincia. S-a opinat că ar fi fost comandantul unor trupe de federaţi (foederati). Aceştia ştim că erau barbari aşezaţi, cu voia imperiului, în diverse provincii (ex. Dobrogea antică). Ei primiseră pământ şi tot felul de înlesniri şi avantaje materiale, în schimbul serviciului lor militar… Formau trupe de cavalerie care se puteau deplasa rapid pe linia fluvială de frontieră intervenind de fiecare dată când (ironia sorţii) alţi “barbari” intrau nepoftiţi în Dobrogea de acum 1500-1600 de ani… Sunt tot felul de ipoteze dar cine ştie care este adevărul… Ce ştim este că, odată, la Axiopolis, Cernavoda de astăzi, a trăit o frumoasă fată de neam mare, numită Anthusa, fiica nobilului Gibastes, a cărei viaţă nouă s-a sfârşit însă mult prea devreme…
Bibliografie – Pontica, cimec.ro, Inscriptii funerare in Dacia romana, Adrian Ilie, dervent.ro, Axiopolis – Radu Florescu
sursa foto – Peter Nicolai Arbo – “Hervor, daughter of Heidrek, dying”, painting… sursa foto – wikipedia.org
[codepeople-post-map]
