Mult timp, până la colonizarea sa masivă de către români veniți de dincolo de Dunăre (după Războiul de Independență) localitatea Negru Vodă s-a numit Kara Omer (Caraomer), așezare majoritar musulmană. Denumirea veche își are, bineînțeles, povestea sa…
Aceasta începe la sfârșitul secolului XVI, mai exact în anul 1594, când Mihai Viteazu a trecut cu armata sa în Dobrogea și la Sud de Dunăre, câștigând bătălie după bătălie în fața Imperiului Otoman. La un moment dat, supărat din cauza veștilor proaste ce îi veneau din Dobrogea, sultanul Murad al III-lea (n.a.moare un an mai târziu și îi lasă locul fiului său Mehmed al III-lea) decide să trimită o nouă armată împotriva lui Mihai.
În fruntea acestei oștiri este pus Omer Pașa, supranumit Cel Negru, întrucât avea un ten foarte închis la culoare. Comandantul vine în Dobrogea noastră cu 10.000 de călăreți, în timp ce alți 4000 de pedestrași erau așteptați să sosească la bordul unor corăbii. Omer Pașa îl caută pe Mihai Viteazul pentru o confruntare directă, dar acesta evită mereu lupta, așteptând momentul potrivit. Acesta apare în ziua de 22 iulie 1595, când Omer Pașa ajunge în pădurea Iechini Orman Deli (surse otomane), nu foarte departe de locul în care azi se găsește orașul Negru Vodă.
Domnitorul Țării Românești decide să dea aici bătălia decisivă (n.a. în zona numită Pârâul Caprei), întrucât cavaleria otomană nu are loc destul pentru a se desfășura. Turcii sunt atacați de șapte detașamente în același timp și nu fac față acestei acțiuni foarte bine plănuite. Însuși Mihai îl atacă pe Omer cel Negru și îi dă acestuia o lovitură teribilă de sabie.
Rănit mortal, pașa este luat de slujitorii săi și scos din bătălie, în locul său forțele turcești fiind comandate de Murat Tembic. Victoria românilor vine după alte câteva ore și este una totală. În acest timp, Omer Pașa este dus într-un sat al cerchezilor, aflat la câțiva kilometri distanță. Moare acolo, dar înainte de ultima suflare le cere adjuncților săi să redenumească așezarea cu porecla sa, Kara Omer. După câțiva ani, satul de cerchezi dispare, pentru ca apoi să fie refăcut de turci și tătari, care nu uitaseră povestea lui Omer Pașa și de ultima dorință a acestuia…
Sursă bibliografie – Petrică Miu, Gelu Dae – „Negru Vodă 1878-1950”, volumul 1
sursă foto – imageshack.us – turkish cavalry
[codepeople-post-map]
