Timp de 11 ani, pământurile dintre Dunăre şi Marea Neagră s-au aflat sub conducerea regelui dac Burebista. Campania pontică a acestuia a început în anul 55 î.H, ţinta sa fiind una singură, aceea de a prelua controlul asupra bogatelor cetăţi greceşti de pe ţărmul pontic. În primul an de campanie, dacii Marelui Rege cuceresc Olbia, „oraşul boristeniţilor” , de pe malul nordic al Pontului, la gurile râului Bug (astăzi pe teritoriul Ucrainei). În numai doi ani, Burebista preia stăpânirea tuturor coloniilor greceşti: i se supun pe rând Tyras (Ucraina), Histria, Tomis, Callatis, Dionysopolis (Balcic), Odessos (Varna), Mesembria (Nessebar) şi Apollonia (Sozopol, regiunea Burgas). Geţii nu sunt deloc afectaţi de acţiunile militare ale fraţilor de acelaşi neam, veniţi din stânga Dunării, ba chiar primesc, se pare, largi terenuri agricole pentru a le exploata, pământuri care până atunci aparţinuseră cetăţilor greceşti. Coloniile elene se supun destul de rapid regelui dac, preferând să plătească un tribut anual, în schimbul ajutorului militar şi al protecţiei dacice. Nu se ştie câte dintre cetăţi au încercat să opună rezistenţă atacurilor lui Burebista. Se ştie că Dionysopolis scapă fără vătămări, după ce îşi deschide porţile în faţa dacilor, la sfatul înţeleptului Acornion, care devine chiar un apropiat al Marelui Rege. Apollonia procedează la fel. De asemenea, ştim că trei strategi din Messembria “conduc oastea în războiul cu Burebista”. Histria ajunge şi ea să plătească tribut, dar din “Decretul în cinstea lui Aristagoras” aflăm că oraşul rămăsese fără ziduri de apărare! Este posibil ca armatele cetăţilor să fi încercat să opună răzleţ rezistenţă, dar dacii aveau o forţă militară net superioară, iar finalul nu ar fi putut fi decât unul singur. Deja stăpânitor al Dobrogei în anul 48 î.H, Burebista decide să se implice în războiul roman dintre Caesar şi Pompei, ţinându-i partea acestuia din urmă. Îl trimite pe Acornion la Heracleea Lyncestis (în Macedonia), pentru a-i oferi lui Pompei ajutorul său, format potrivit istoricului roman Appian, din “trupe, arme, hrană şi alte lucruri trebuincioase”. Burebista nu mai ajunge să îl sprijine pe Pompei, pentru că acesta este înfrânt pe 9 august 48, la Pharsalus, de către Caesar. Dictatorul roman devenise conştient de pericolul dac şi se pregătea chiar de o mare expediţie la Nord de Dunăre, inclusiv în Dobrogea, pe tărâmul geţilor noştri. Războiul dintre Burebista şi Caesar nu are loc niciodată: amândoi sunt asasinaţi în anul 44, iar regatul dacic se destramă. Dobrogea iese de sub control şi se pregăteşte să intre într-o nouă etapă: peste doar 15 ani, urma să fie supusă Romei…
Sursă bibliografie – Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu – „Istoria Dobrogei”; Aurelian Petre – “Cucerirea oraşelor pontice de către Burebista”, Revista Pontica, nr.4
sursă foto – descopera.ro, statuie Burebista
[codepeople-post-map]
