Atunci când mergi să vizitezi ruinele cetății antice Histria nu ai voie să ratezi un obiectiv impresionant, aflat în partea dreaptă a sitului arheologic (în centrul orașului romano-bizantin), aproape de apele lacului care în urmă cu 2 milenii era doar un golf al Pontului Euxin. Este vorba de Marea Bazilica Episcopală, cea mai mare construcție paleo-creștină descoperită vreodată în Dobrogea.

Am avut marea șansă ca în urmă cu ceva ani să aflu informații prețioase despre impresionantul lăcaș de cult, chiar de la cel care a descoperit-o în anul 1968, regretatul profesor Alexandru Suceveanu. Marea Bazilică avea nu mai puțin de 60 de metri lungime și 30 lățime și a fost construită foarte probabil după modelul Catedralei Sfântului Ioan din Efes. Se știe că a funcționat în secolele V-VI d.H, dar există controverse în ceea ce privește data ridicării sale. După unii, Catedrala Histriană a fost ridicată în vremea împăratului Iustinian (527 – 565 d.H), cel care a reconstruit orașele pontice, afectate tot mai des de atacurile migratorilor.

Cea de a doua teorie spune că Marea Bazilică a fost ridicată mai devreme, în timpul împăratului Anastasius (491-512), existând unele dovezi că în perioada de domnie a acestuia, Histria ar fi fost ridicată la rang de episcopie. Marea Bazilică ocupă o suprafață impresionantă din perimetrul cetății romano-bizantine, aproximativ 2%. Potrivit profesorului Suceveanu, această Catedrală a Histriei era fără doar și poate una dintre cele mai mari din întreaga Peninsulă Balcanică. Fotografiile nu pot reda în totalitate măreția acestui lăcaș de cult. Ruinele sale vechi de un mileniu și jumătate își așteaptă vizitatorii, pentru a le putea spune poveștile sale, de pe vremea când zidurile de azi, formau, împreună, o mare cetate….

[codepeople-post-map]