vineri, martie 29, 2024
Misterul cetății Dafne

Doi scriitori antici Ammianus Marcellinus și Procopius din Cesareea au scris despre Dafne, puternica și populata cetate de la Dunăre, extrem de dezvoltată în secolele IV-VI d.H. Mulți au încercat de-a lungul timpului să identifice acest oraș și au fost ridicate numeroase teorii, localizarea sa fiind și astăzi subiect de aprigi controverse. Unii au plasat-o la Turtucaia (Silistra Bulgaria), alții la Oltenița (Călărași) sau în județul Argeș. Această Dafne spun izvoarele c[ a fost construit[ de Constantin cel Mare. De asemenea, este cetatea vizitată în anul 367 de împăratul Flavius Valens înaintea expediției sale contra goților conduși de Athanaric. Pe aici, într-un vad larg al Dunării, Valens a construit un mare pod de vase și și-a condus armata pe țărmul vecin. Două veacuri mai târziu, Procopius scria că aceeași Dafne era rezidită de împăratul Iustinian (527-565), în timpul campaniei sale de reconstrucție a cetăților din Moesia Inferior. Izvoarele antice ne vorbesc despre o o fortificație vastă și de o urbe populată de câteva mii de locuitori. Regretatul arheolog Petre Diaconu o plasa în Dobrogea noastră iar teoria sa este extreme de interesantă. Specialistul susținea că misterioasa Dafne nu ar fi alta decât Sucidava dobrogeană, care a existat pe raza satului modern Izvorele (fostă Pîrjoaia), comuna Lipnița. Potrivit lui Diaconu, Dafne este practic noul nume, pus de împăratul Constantin undeva în anii 328-329, o practică obișnuită, se pare, a celui ce a emis edictul de toleranță a creștinismului de la Milano (313). Diverse monede descoperite prezintă chiar numele de Constantiana Dafne. Unii au tradus însă această legendă a pieselor numismatice ca fiind un elogiu adus victoriei lui Constantin împotriva marcomanilor, pentru că Dafne înseamnă lauri, dafin dar și victorie, biruință, triumf… Teoria este susținută de elemente interesante: la Pîrjoaia / Izvoarele a existat un vad de trecere a Dunării, aici funcționa o stație vamală importantă. La această Sucidava dobrogeană (cealaltă era pe malul opus la Corabia) funcționa o basilică creștină, chiar în secolele IV-V (a fost descoperit un tezaur bisericesc impresionant). Ruinele Sucidavei există și astăzi, ascunse prin pădurea de lângă Izvoarele. Existența Dafnei este certă. Orașul a dat numele unor unități militare distincte precum constantini dafnenses și balistarii dafnenses. Locația Dafnei rămâne încă un mister neelucidat. Existența ei nu poate fi pusă sub semnul întrebării. Dacă a fost însă această Dafne în Dobrogea, aceasta rămâne însă o enigmă pe care poate nu o vom elucida niciodată…

Bibliografie – În căutarea cetății Dafne, Petre Diaconu, Revista Pontica 4 – 1971; A. Deculescu – Unde a fost Dafne? 1967

sursa foto – pravoslavie.ru  Constantin cel Mare

[codepeople-post-map]

Tag-uri: , , , , , , , , , ,

Articole Interesante

Folosim cookie-uri pentru analiza traficului pe pagini și produse și menținerea setărilor. (ex: Funcția "Ține-mă minte" sau setări legate de GDPR).

Salvat!
Setări confidențialitate


  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined
  • PHPSESSID

Refuz toate
Accept toate