Între apele Istrului şi cele ale bătrânului Pont au trăit mii de ani geţii cei neînduplecaţi, cei care credeau că sunt nemuritori. Au rezistat în faţa tuturor cuceritorilor, dârji şi curajoşi iar povestea lor a supravieţuit până în zilele noastre. Astăzi, noi dobrogenii cei de naţii amestecate, simţim că avem şi o parte din sângele acestor străbuni şi asta ne face poate să iubim şi mai mult acest pământ atât de râvnit de toţi.

Cine erau însă aceşti geţi dintre Dunăre şi Mare? Herodot, Phylachos şi Ptolemeu au scris despre crobizi, geţii dobrogeni conduşi de Isanthes, cel “renumit pentru frumuseţea, puterea şi bogăţia lui”. Având în vedere că Isanthes este menţionat de “părintele istoriei” Herodot (484-425 î.H), ştim că acest trib al crobizilor exista în secolul V, pe vremea când Scytia Minor (Dobrogea de azi) abia începuse a fi colonizată de greci. Strabon a scris că aceşti geţi se găseau în număr mare undeva între Tomis şi Callatis. Unii specialişti consideră că centrul puterii lor ar fi fost Amlaidina, o aşezare pe care astăzi unii o identifică în localitatea modernă 23 August.

Un alt trib getic consemnat de istoricii antici era cel al obulensilor, care trăiau tot în Moesia Inferior, probabil în apropierea Histriei, conform unor opinii. În Vestul provinciei, Ptolmeu îi menţiona pe oinensi. Sursele sunt din păcate sărace şi multe informaţii s-au pierdut. Ştim însă de la Vasile Pârvan, că în sec I î.H, la Sacidava (azi Rasova) exista o davă condusă de Roles, regele geţilor saci, clientelar Romei. El i-a chemat în Dobrogea noastră pe romanii conduşi de proconsulul Licinius Crassus pentru a-l ajuta împotriva altor regi geţi, Dapyx şi Zyraxes. Despre războiul din anul 28 î.H (vezi şi legenda peşterii Keiris) am mai povestit însă(https://goo.gl/cz2eZj; https://goo.gl/rqscNA). Nu ştim din nefericire cum se numeau triburile getice conduse de cei doi regi inamici ai lui Roles. Cunoaştem faptul că geţii au intrat în scurt timp sub stăpânire romană. Au rămas însă pe aceste pământuri şi şi-au continuat povestea iar noi le păstrăm şi acum amintirea şi poate le-am moştenit şi dârzenia sau curajul care îi înspăimânta chiar şi pe cei mai viteji soldaţi ai Romei…

Bibliografie – Revista Pontica; Al. Suceveanu, Poenaru Bordea, Preda – “Neamurile şi triburile tracice”, Ptolemeu, Strabon, Vasile Pârvan – Getica

 [codepeople-post-map]