joi, decembrie 2, 2021
Târgușor – La Ester, în Orașul Grădinilor

Unul dintre cele mai importante orașe dispărute ale Dobrogei este Esterul, o așezare misterioasă a Evului Mediu, intens menționată în izvoarele istorice și care decenii de-a rândul a tulburat visele arheologilor dornici să o descopere. Astăzi, locația Esterului nu mai este deloc o taină, aici fiind efectuate în ultimul deceniu mai multe campanii de cercetare. Ester sau Ester Abad (cum mai apare în documente) a existat pe malul râului Visterna, în apropierea comunei moderne Târgușor și se afla pe drumul principal al provinciei. Otomanii numeau acest oraș Istrabaghî (Grădina Istriei), dar în ciuda confuziei inițiale, s-a stabilit, în cele din urmă, că orașul nu avea nicio legătură cu celebra Histrie. Prima mențiune a Esterului datează din anul 1502, dar informații mult mai concrete sunt cele din 1538, atunci când Soliman Magnificul trece prin Dobrogea, în drumul său spre Moldova, acolo unde vroia să îl pedepsească pe voievodul Petru Rareș. În jurnalul militar al sultanului se menționează că acesta s-a oprit la Ester Abad, după ce inițial trecuse prin localități precum Carasu (azi Medgidia), Bulbul (Ciocârlia) sau Kara Muratlî (Kogălniceanu). O bogată descriere a Esterului ne-a survenit însă de la celebrul geograf turc Evlya Celebi, cel care a trecut prin acest oraș, mai întâi în 1652 (de la Babadag spre Istanbul), apoi în 1657, în sens invers, de la Sud spre Nord. Celebi a scris în opera sa „Cartea Călătoriilor” că Esterul era deja un oraș vechi de câteva secole, foarte important în Dobrogea, dar care era totuși subordonat capitalei administrative Babadag. Foarte important, Celebi spune că era o urbe locuită aproape exclusiv de români, „cu multe grădini și vii, hanuri, cârciumi, bragagerii, sute de prăvălii și cu foarte multe biserici creștine”. De asemenea, călătorul turc a scris că aici existau peste 1500 de case frumoase, ceea ce ne demonstrează că vorbim de o așezare intens populată pentru acele timpuri. Singurii turci care locuiau aici făceau parte din aparatul administrativ sau din cel militar, cunoscut fiind faptul că la Ester își avea sediul un agă de ieniceri. Despre orașul exclusiv creștin a menționat și un alt istoric, Halil Inalcik, tot în sec XVII. La începutul veacului următor, numeroase mențiuni despre Ester apar și în scrierile unor călători occidentali, care vorbesc însă despre orașul Vistuar sau Wister, numele fiind luat de această dată de la râul Visterna. Perioada de glorie a Esterului se apropia însă de sfârșit. La sfârșitul secolului XVIII, Dobrogea devine câmp de război în conflictul ruso-turc. Esterul este menționat în această perioadă ca un oraș (grecesc – îl numesc unii, legându-se de caracterul creștin ortodox al urbei) aproape părăsit, „ruinat și pustiit”. Creștinii au părăsit orașul, căutând locuri mai liniștite, iar urbea s-a „scufundat” în uitare, devenind o legendă. Din fericire, mileniul III a readus Esterul pe harta cetăților dobrogene, iar cu timpul, descoperirile arheologice, ar putea să îi redea gloria de altădată.

[codepeople-post-map]

Tag-uri: , , , , , , ,

Articole Interesante

Folosim cookie-uri pentru analiza traficului pe pagini și produse și menținerea setărilor. (ex: Funcția "Ține-mă minte" sau setări legate de GDPR).

Salvat!
Setări confidențialitate


  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined
  • PHPSESSID

Refuz toate
Accept toate