Doi scriitori antici Ammianus Marcellinus și Procopius din Cesareea au scris despre Dafne, puternica și populata cetate de la Dunăre, extrem de dezvoltată în secolele IV-VI d.H. Mulți au încercat de-a lungul timpului să identifice acest oraș și au fost ridicate numeroase teorii, localizarea sa fiind și astăzi subiect de aprigi controverse. Unii au plasat-o la Turtucaia (Silistra Bulgaria), alții la Oltenița (Călărași) sau în județul Argeș. Această Dafne spun izvoarele c[ a fost construit[ de Constantin cel Mare. De asemenea, este cetatea vizitată în anul 367 de împăratul Flavius Valens înaintea expediției sale contra goților conduși de Athanaric. Pe aici, într-un vad larg al Dunării, Valens a construit un mare pod de vase și și-a condus armata pe țărmul vecin. Două veacuri mai târziu, Procopius scria că aceeași Dafne era rezidită de împăratul Iustinian (527-565), în timpul campaniei sale de reconstrucție a cetăților din Moesia Inferior. Izvoarele antice ne vorbesc despre o o fortificație vastă și de o urbe populată de câteva mii de locuitori. Regretatul arheolog Petre Diaconu o plasa în Dobrogea noastră iar teoria sa este extreme de interesantă. Specialistul susținea că misterioasa Dafne nu ar fi alta decât Sucidava dobrogeană, care a existat pe raza satului modern Izvorele (fostă Pîrjoaia), comuna Lipnița. Potrivit lui Diaconu, Dafne este practic noul nume, pus de împăratul Constantin undeva în anii 328-329, o practică obișnuită, se pare, a celui ce a emis edictul de toleranță a creștinismului de la Milano (313). Diverse monede descoperite prezintă chiar numele de Constantiana Dafne. Unii au tradus însă această legendă a pieselor numismatice ca fiind un elogiu adus victoriei lui Constantin împotriva marcomanilor, pentru că Dafne înseamnă lauri, dafin dar și victorie, biruință, triumf… Teoria este susținută de elemente interesante: la Pîrjoaia / Izvoarele a existat un vad de trecere a Dunării, aici funcționa o stație vamală importantă. La această Sucidava dobrogeană (cealaltă era pe malul opus la Corabia) funcționa o basilică creștină, chiar în secolele IV-V (a fost descoperit un tezaur bisericesc impresionant). Ruinele Sucidavei există și astăzi, ascunse prin pădurea de lângă Izvoarele. Existența Dafnei este certă. Orașul a dat numele unor unități militare distincte precum constantini dafnenses și balistarii dafnenses. Locația Dafnei rămâne încă un mister neelucidat. Existența ei nu poate fi pusă sub semnul întrebării. Dacă a fost însă această Dafne în Dobrogea, aceasta rămâne însă o enigmă pe care poate nu o vom elucida niciodată…
Bibliografie – În căutarea cetății Dafne, Petre Diaconu, Revista Pontica 4 – 1971; A. Deculescu – Unde a fost Dafne? 1967
sursa foto – pravoslavie.ru Constantin cel Mare
[codepeople-post-map]
