Celebrul scriitor turc Evlya Celebi a efectuat la jumătatea veacului 17 două călătorii în Dobrogea, oferind posterităţii informaţii extrem de preţioase despre localităţile aflate între Dunăre şi Marea Neagră. El a ajuns şi la Hârşova, acolo unde a aflat o legendă extrem de interesantă, de unde provine şi numele oraşului. Se spune că în plin Ev Mediu, atunci când otomanii purtau războaie cu Mircea cel Bătrân şi urmaşii săi pentru cetăţile din Dobrogea, o armată a unui sultan a ajuns şi lângă marele oraş de pe Dunăre. Turcii au început să asedieze fortăreaţa, dar nu de pe fluviu, unde zidurile erau inexpugnabile, ci de pe uscat, din câmpie. Românii din cetate erau mai puţini decât atacatorii şi şansele de a rezista în faţa atacului erau foarte mici. De aceea, creştinii s-au hotărât să îşi ia prin surprindere duşmanii, riscând totul pe o ultimă carte.

Celebi povesteşte că asediaţii şi-au pus blănuri de urs peste ei şi i-au atacat noaptea pe otomanii aflaţi în tabăra militară. Se spune că atunci când a văzut cine atacă, sultanul (nu ştim numele său, neavând data exactă a asediului) a strigat: „Odovan hîrş gelyor”, care se traduce ca “vine ursul în câmpie”. Românii le-au provocat pierderi mari atacatorilor, dar Celebi nu ne mai spune dacă aceştia au mai reuşit să cucerească cetatea. Probabil au făcut-o în cele din urmă, pentru că după 1420, toate oraşele mari ale Dobrogei se aflau deja sub controlul Înaltei Porţi. De la ursul care coboară în câmpie, vechiului Carsium i-a rămas numele de Hârşova, urbea fiind menţionată de otomani şi ca Harisova, iar de către călători germani ca Chirschowa, Hirsove, Kersova sau Harsowa….

Sursă bibliografie – arheolog Constantin Nicolae (responsabil şantier Carsium Hârşova) – lucrări publicate în Revista Pontica, informaţii din opera lui Evlya Celebi

Sursă foto – litografie A. Von Saar, după un desen de Erminy, din 1826

[codepeople-post-map]