Una dintre cele mai frumoase piese expuse în Muzeul Histria este Marea Stelă, aflată chiar în Sala Mare de la parter, imediat cum intri, în partea dreaptă. A fost descoperită de Vasile Pârvan în timpul primei sale campanii histriene, cea din 1914. Atunci când a descoperit Marea Poartă a Cetăţii, părintele arheologiei româneşti a observat în acel loc un prag ciudat, o piesă de peste 3 metri înălţime, frumos ornamentată şi inscripţionată. Arheologul Alexandru Avram, în prezent unul dintre cei doi responsabili ştiinţifici ai şantierului Histria, a avut amabilitatea de a-mi oferi, acum ceva timp, o serie de detalii preţioase legate de această Mare Stelă, emblematică pentru sit.
Piesa (parţial fragmentată sus) impresionează şi astăzi: ornamente artistic lucrate, cu un fronton, acrotere şi un text îngriijit gravat. Documentul este precis datat, ianuarie 138 î.H (în ultimele luni de domnie a împăratului Hadrian) şi se referă la Asociaţia Gerusia, compusă din “bătrânii cetăţii”, dar termenul nu trebuie luat ad literam, ci în sensul că din acest grup de elită făceau parte notabilităţile urbei. Oraş preponderent grecesc, chiar şi în timpul acestei perioade de dominaţie romană, Histria avea o Gerusia ce se ocupa de activităţi culturale, educative, de organizarea de concursuri şi spectacole şi de oferirea unor diverse premii şi recompense.
Existau şi unele acţiuni politice, dar de politică regională, în condiţiile în care, cetatea se bucura de o relativă autonomie. Izvorul epigrafic îi enumeră de fapt pe toţi cei care au făcut parte din Gerusia, de la înfiinţarea acestei asociaţii şi până în momentul datării finale. Se găsesc nume greceşti, romane dar şi cu rezonanţă tracă sau getă. Interesantă este prezenţa unui nobil Artemidoros, care a trăit în timpul lui Traian şi care mai apare la Histria în alte inscripţii ca Marcus Ulpius Artemidoros, semn că a reuşit să obţină mult dorita cetăţenie romană.Se naşte totuşi o întrebare: De ce un astfel de izvor istoric deosebit a ajuns, la un moment dat, să fie folosit ca simplu prag de trecere în cetate?
Explicaţia ne vine tot de la arheologi: în secolele III-IV, odată cu distrugerile provocate de migratori, romanii încep să folosească la reconstrucţiile cetăţilor din Dobrogea vechi inscripţii din perioada de glorie, făcând practic economie de piatră. Marea Stelă a Gerusiei este extreme de preţioasă, certificând organizarea impecabilă a societăţii histriene, în urmă cu aproape 2000 de ani.
[codepeople-post-map]
