Înainte de toate, trebuie spus că aceasta nu este nici poveste, nici legendă. Este doar o povestire, “condimentată” cu date istorice extrem de certe, care vin să confirme o variantă care multora dintre dumneavoastră, le pare probabil, la prima vedere, absurdă. Dar nu este nici pe departe aşa… Totul a început undeva în primii ani de după Revoluţie, atunci când o delegaţie culturală a României s-a deplasat, în China, la Beijing. Din grupă făcea parte şi academicianul Mircea Maliţa. Într-o bună zi, acesta a ajuns Muzeul de Istorie Naţională din marele oraş, unde a rămas pur şi simplu înmărmurit la vederea unei hărţi. La întoarcerea în țară, Malița a scris o amplă lucrare despre “bucla misterioasă”, care a inspirat de fapt și acest articol.
Care este însă marea taină a hărții de la Beijing? Este o cartografiere mai puţin cunoscută a celebrului Drum al Mătăsii, aşa cum arăta el în vremea dinastiei Tang, cea care a domnit în China în perioada 618 -907 d.H. Pe lângă cele două trasee binecunoscute, cel principal (din Estul în Vestul Asiei) şi cel Sudic (care traversa Nordul Indiei) apare şi o buclă misterioasă, ruta stepei euroasiană (foto – cu galben). Acest al treilea drum misterios, despre care mult timp nu s-a ştiut nimic, ocolea Marea Caspică şi Nordul Mării Negre şi cobora apoi, exact prin Dobrogea, punctul său terminus fiind Constantinopole, la acea vreme, capitala puternicului Imperiu Bizantin. Harta este singura dovadă a unui drum terestru care includea şi Dobrogea, dar controversele existente pe tema căii auxiliare continuă şi acum.
Deşi negustorii chinezi aveau rutele lor clasice, se pare că la un moment dat, împăraţii dinastiei Tang au ordonat să fie deschise şi alte rute, pentru extinderea activităţii comerciale. În sprijinul acestui drum misterios vine şi faptul că, în China se ştiau multe la acea vreme despre Dacia şi despre Dobrogea (menționate împreună ca ţara Daqin). Primele referiri datează din anul 97 d.H, atunci când solul imperial Gan Ying, în drumul său spre Roma, aude la Batumi (Georgia) vorbindu-se despre bogăţiile daqinilor de pe cealaltă parte a Mării.
La întoarcerea acasă, Gan Ying a scris că în ţara daqinilor se ajunge fie direct cu corabia, de la Batumi, fie ocolind Marea Neagră pe la Nord. Iată aşadar informaţii corecte, cu cel puţin cinci secole înainte de crearea Hărţii Tang. Este aşadar logic ca aceşti negustori extraordinari să fi dorit să afle mai multe şi să creeze astfel al treilea drum al mătăsii. Pentru că nu există alte izvoare scrise privind drumul dobrogean, mulţi specialişti continuă să creadă că acest al treilea drum este puţin probabil să fi existat. Harta însă există…
[codepeople-post-map]
