De pe malul drept al Dunării, “şerpuind” prin centrul şi sudul Dobrogei, trei valuri de pământ şi de piatră, vechi de mai bine de un mileniu, “merg” spre bătrâna cetate Tomis, asemeni unor râuri pregătite să se verse în Pontul Euxin. Opinia unanimă este, în acest moment, aceea că toate trei datează din epoca bizantină, secolele X-XI. Cei mai mulţi dintre noi au grupat aceste valuri într-un singur termen, Valul lui Traian, doar specialiştii şi câţiva pasionaţi de istorie cunoscând foarte clar traseul şi caracteristicile fiecărui val în parte (în unele porţiuni, valurile chiar se suprapun). Traian, cuceritorul Daciei nu are nicio legătură cu acest tip de fortificaţie defensivă, dar tradiţia populară a perpetuat această denumire. Cel mai vechi dintre aceste “vallum-uri” de apărare şi de demarcaţie este Valul Mic de Pământ, care porneşte de la Dunăre, de lângă Cetatea Pătulului sau Pătului (Cochirleni, com Rasova), traversează judeţul Constanţa pe o distanţă de 61 de kilometri (64, după altă teorie) şi se opreşte pe meleagurile Tomisului, chiar lângă Mare. Este un Val simplu, fără construcţii speciale, având între 1 şi 3 metri înălţime şi lăţimi cuprinse între 7 şi 10 metri. Despre el, unii istorici spun că ar fi mult mai vechi, şi că ar fi fost de fapt construit la sfârşitul secolului IV, în timpul lui Teodosiu I cel Mare (379-395). Acesta încheiase pace cu federaţii goţi, cărora le-a permis să se aşeze în Dobrogea noastră. Potrivit acestei teorii a „valului roman”, Teodosiu a ordonat construirea unui val de apărare şi de demarcaţie, pentru a-i ţine pe goţi la nord de cetăţile bogate. Teoria valului roman este încă subiect de controversă între specialişti.  Al doilea Val este cel Mare de Pământ, uşor de văzut astăzi la marginea Constanţei, pe lângă drumul ce duce la Cernavodă . Lung de 54 de kilometri, începe tot la Dunăre, trece prin Valea Carasu (zona Medgidia-Cernavodă) şi se opreşte la bătrânul oraş Tomis, în zona Palas. Valul Mare de Pământ are acum aproape 4 metri înălţime, iar pe lungimea sa au fost identificate 63 de fortificaţii (castella), dispuse cam la 1 kilometru una de alta, şi dintre care 35 erau lagăre şi castre mai mari, iar celelalte turnuri de observaţie mai mici. Valul de Piatră este de fapt un “val de pământ întărit pe creastă cu un zid de piatră înalt de 1,5 metri” (n.r. vezi sursă), are 59 de kilometri lungime şi porneşte de la Sud de cetatea Hinog – Axiopolis (Cernavodă) parcurgând acelaşi traseu spre Constanţa. Avea 26 de castre dispuse la distanţe de 1-4 km şi la ridicarea zidului parapet şi la construcţiile militare, s-a folosit piatră din carierele din zonă. Toate cele trei valuri erau funcţionale în timpul împăraţilor bizantini Ioan I Tzimiskes (969-976) şi Vasile II Bulgaroctonul (976-1025), pe vremea când Bizanţul poartă lupte grele în Dobrogea, atât cu bulgarii, cât şi cu ruşii kieveni. Cu poveşti nespuse şi bătrâne de peste 1000 de ani, Valurile antice ce brăzdează judeţul Constanţa sunt obiective unice, pe care din păcate, nu am ştiut sau nu am vrut să le punem niciodată în valoare, aşa cum ar fi trebuit…

Sursă bibiografie – Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu – “Istoria Dobrogei”

Sursă foto – xplorio.ro “Valu lui Traian, la poarta Albă, privind spre Est”

[codepeople-post-map]

 

Tag-uri: , , , , , ,

Articole Interesante

Folosim cookie-uri pentru analiza traficului pe pagini și produse și menținerea setărilor. (ex: Funcția "Ține-mă minte" sau setări legate de GDPR).

Salvat!
Setări confidențialitate


  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined
  • PHPSESSID

Refuz toate
Accept toate