Vestigii incredibile ale antichităţii îşi dorm somnul de milenii, la doar câţiva paşi sub picioarele noastre, în pământul bătrânei cetăţi Tomis. Printre ele se numără şi lăcaşurile de cult paleo-creştine, basilicile din primele secole ale creştinătăţii. Din lipsă de bani sau de spaţiu, ele nu au fost săpate şi dezvelite pentru conservare, aşa cum ar fi trebuit, ci, în general, doar identificate. Două dintre ele, impresionante prin dimensiuni, se află între Bulevardul Fedinand şi strada Traian, ambele fiind ascunse însă în subsolurile unor blocuri de locuit (zona C-uri). Sub blocul C2 există astfel Basilica Mare, a cărei dimensiune a fost estimată la peste 45 de metri lungime, pe aproximativ 20 metri lăţime. De asemenea, în aceeaşi zonă se află Basilica Mică, de peste 35 de metri lungime. O alta (de sec.5-6 ) a fost identificată la intersecţia străzilor Dragoş Vodă – Mircea cel Bătrân, zona Hotelului Ibis şi este cea mai mare dintre toate, având o lungime estimată de 54 de metri, pe 23 de metri lăţime. Un alt lăcaş antic de cult este cel de la Colegiul Mihai Eminescu, din curtea interioară a instituţiei de învăţământ, un alt monument aflat mereu în pericol de degradare. Puţini dintre noi ştiu că în Zona Poarta 1, chiar lângă Vraja Mării, pământul mai ascunde o astfel de comoară creştină a vremurilor trecute. Basilica de secol 5 se află îngropată chiar sub sensul giratoriu, în vremea comuniştilor, (când se lucra la modernizarea zonei şi a liniilor de transport), luându-se această măsură inedită de conservare a sitului.De la începutul veacului al treilea, la Tomis a funcţionat o biserică episcopală. Se mai ştie cu certitudine că în secolul VI – d.H, Tomisul redevenise, graţie împăratului Iustinian, unul dintre cele mai mari oraşe ale Imperiului Roman de Răsărit. Acesta a fost şi motivul pentru care a fost desemnat ca sediu al Mitropoliei Sciţiei Minor, având în subordinea sa 14 episcopii, aflate pe teritoriul Dobrogei (n.r. unele dintre ele, în Cadrilaterul ce aparţine în prezent Bulgariei). Locaţia Basilicii Metroplitane a Tomisului este încă subiect de controversă. S-a vorbit un timp, (ca posibil sediu al Mitropoliei) despre Basilica Mare (cea de sub blocul C2). Se vehiculează de asemenea ideea că lăcaşul de lângă Hotel Ibis ar fi sediul Mitropoliei, datorită faptului că este cea mai mare basilică, identificată la Constanţa. Nu este însă o certitudine, mai ales că, în Dobrogea secolelor 5-6, se ştie că existau şi biserici mai mari. Este cazul Basilicii Episcopale de la Histria, cea care avea peste 60 de metri lungime, pe 30 lăţime. În mod normal, Basilica Metropolitană trebuia să fie cel mai impozant lăcaş de cult, mult mai mare decât sediul unei Episcopii din teritoriu.
sursă foto – Bretanion mitropolitul îl înfruntă pe împăratul Valens în basilica episcopală
[codepeople-post-map]
