Herodot îi lăuda pe daco-geţi, considerându-i cel mai viteji şi mai drepţi dintre tracii grupaţi în mai bine de 100 de mari triburi. Trebuie remarcat însă că şi alte neamuri, ale acestei mari familii care ocupa un teritoriu uriaş (Peninsula Balcanică şi o parte a Europei de Est) şi-au adus la rândul lor un aport extrem de important în istoria antică a bătrânului continent. Este cazul tracilor odrisi (odrysi), cei care au dominat zona timp de aproape patru secole şi care aveau un regat (centrul pe Valea Mariţei, cursul inferior), ce la un moment dat se întindea de la ţărmul Mării Egee şi până la Gurile Dunării în Dobrogea (sec.V-III î.H). Herodot, Tucidide sau Xenofon sunt istoricii care au menţionat rolul decisiv avut de odrisi în diverse confruntări militare, petrecute acum aproape 2400 de ani. Odrisii au controlat în mai multe rânduri Dobrogea noastră, atât în timpul perioadei lor de apogeu (sec.V-IV î.H), cât şi mai târziu (secI î.H – I d.H), când deja regii lor deveniseră clientelari Romei. Teres I şi Sitakles au fost acei primi conducători, care printr-o politică fulminantă de expansiune teritorială, au făcut din regatul odrys una dintre cele mai puternice formaţiuni statale ale Europei. Statul lor a fost însă cucerit în 341 de Filip II al Macedoniei (tatăl lui Alexandru cel Mare) iar apoi a fost refăcut, dar fără să mai aibă forţa de altădată. Seuthes I, Kotys I, Khersebletes sau Cotis au fost de asemenea regi importanţi, consemnaţi de izvoarele antice, în diverse împrejurări. Intraţi apoi sub tutela Romei, odrysii nu au mai avut forţa de altădată şi în Dobrogea nu mai acţionau decât la ordinul Imperiului (armate odrise au cucerit ce puţin două dave getice). Regatul lor s-a destrămat odată cu asasinarea ultimului conducător, Rhoemetalces III, moment în care împăratul Claudius decide desfiinţarea acestui stat client.

Sursă bibliografie – Istoria Dobrogei – Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu

sursă foto – wikipedia.org

[codepeople-post-map]