Are dimensiuni impresionante: 800 de metri lungime și peste 200 de metri lățime. Este cea mai mare cetate a geților descoperită vreodată în Dobrogea, dar dacă îți dorești să mergi la fața locului (mai ales fără un specialist) vei fi dezamăgit. Situl arheologic de la Adâncata – Floriile a fost cercetat sistematic de către specialiști, dar până la o viitoare și eventuală punere în circuitul turistic, mai trebuie să treacă probabil încă decenii bune. Voi vorbi însă acum despre importanța acestei dave, nu despre cât de vizibilă este ea, acolo pe dealul Dedibal (loc – Dealul Cișmelei), de lângă comuna Aliman.
Cetatea Adâncata (punctul Adâncata 1) a funcționat cu siguranță între sec V – II î.H, dar alături de situl Adâncata 2, este posibil să fi avut perioade de locuire și între sec I î.H și I d.H. Dava era o fortificație cu valuri de pământ și șanțuri adiacente, iar potrivit regretatului arheolog Mihai Irimia avea un sector principal de formă aproximativ patrulateră, cu laturi de 150 de metri. Acest centru al cetății era apărat, pe toate laturile, de ziduri masive de piatră. Nu știm ce regi geți au locuit în acest centru al orașului, dar putem vorbi despre conducători puternici ai unui trib numeros și bine organizat. Aici, la Adâncata 1 au fost descoperite peste 60 de monede de argint și bronz, din diverse perioade, iar 10 dintre acestea provin din vremurile regelui macedonean Filip II și al fiului său Marele Alexandru.
Morminte de incinerație descoperite în apropierea cetății au reconfirmat teoria că această davă și-a trăit zilele de glorie între veacurile 5 și 2 î.H. Unii istoricii români care au cercetat acest sit consideră că el poate fi pus în legătură cu un mare tezaur descoperit la 7-8 kilometri depărtare, în zona comunei Ion Corvin (Cuzgun – vechiul nume). Descoperit în 1903, acest tezaur (luat poate de la Adâncata și ascuns în vremuri de răstriște) este compus din 2000 de monede de argint, din diverse orașe pontice, și din câțiva starteri de electron de tip Cyzic. Este foarte probabil ca această comoară să fi fost ascunsă în perioada 330-320 î.H, pe vremea când Dobrogea noastră a simțit greutatea falangelor macedonene trimise de Alexandru cel Mare sau conduse de către generalul Lisimah. Cercetările continuă la Adâncata și sunt multe întrebări care își caută răspunsuri. Cu siguranță însă dava de pe platoul nordic al Dealului Dedibal ne pregătește însă surprize și povești fără seamăn…
[codepeople-post-map]
Surse, biobliografie – Mihai Irimia „Considerații privind așezările getice din Dobrogea (Pontica 40, 2007)” și „Centre de pouvoir getes” (Pontica 43, 2010)
Sursă foto – Cimec.ro (explicație -Punctele 1 și 2 sunt siturile Adâncata 1 și 2, restul obiective de epocă romană și medievală)
