Dervent este un tărâm al legendelor fără seamăn, locul în care se povesteşte că ar fi poposit şi Sfântul Andrei, cel dintâi chemat. La mânăstire afli de asemenea povestea lui Adem Paşa, cel care îi lăsa pe supuşii săi creştini să se închine la crucile tămăduitoare de la mânăstire. Potrivit mitului, fiul său Rifat a distrus aşezămintele celor care se rugau la Dervent, faptă ce a adus apoi doar necazuri neamului său. Întâmplarea a făcut însă ca subsemnatul, într-una dintre peregrinările sale dobrogene, să afle şi o a treia poveste a Derventului, mai puţin cunoscută. Mi-a fost spusă nu de un călugăr, ci de un arheolog care la rândul său, o auzise de la un coleg de breaslă, care umblase prin zonă şi care culesese tot felul de poveşti spuse de bătrânii satelor din jur. Potrivit acestei legende, pe vremuri, a existat un sihastru pe nume Liinad, care îşi avea un schit în zona Dervent. Creştinul se împrietenise însă cu un călugăr musulman (Derviş), care ajunsese în zonă, împreună cu armatele migratorilor pecenegi (n.r. aprox. sec IX-X). Liinad a murit, iar cel care l-a îngropat a fost tocmai “necredinciosul” său prieten, care i-a pus la cap şi o cruce cu rubine. Legenda spune că din pământ a răsărit însă şi o cruce mare de piatră, care a devenit loc de pelerinaj pentru toţi creştinii. Mai mult, în locul în care se afla chilia lui Liinad a ţâşnit un izvor tămăduitor, unde toţi creştinii îşi puteau alina suferinţele. Dervişul a dispărut din poveste, continuându-şi probabil povestea migraţiei sale inutile alături de pecenegi, dar numele său a rămas alături de Liinad, de la musulman spunându-se că vine de fapt numele Derventului.

 

Folosim cookie-uri pentru analiza traficului pe pagini și produse și menținerea setărilor. (ex: Funcția "Ține-mă minte" sau setări legate de GDPR).

Salvat!
Setări confidențialitate


  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined
  • PHPSESSID

Refuz toate
Accept toate