marți, septembrie 21, 2021
Fortăreaţa misterioasă de pe Dealul Harada (Ibida – Slava Rusă)

Ibida, sau polis Libida, cum îi spunea Vasile Pârvan este, fără doar și poate, una dintre cele mai frumoase cetăţi antice ale Dobrogei. Ruinele sale se găsesc în apropierea dar şi pe teritoriul satului modern Slava Rusă, din judeţul Tulcea. Nu vom vorbi acum despre istoria acestei cetăţi, ci doar despre una dintre cele mai mari taine ale sale, un element care îi conferă unicitate în peisajul siturilor arheologice dobrogene. Astfel, cetatea Ibida este străjuită de o fortăreaţă misterioasă, aflată la câteva sute de metri înălţime, pe dealul Harada, al cărui nume se traduce din turcă prin Cetatea Fetei. Vorbim despre o fortăreaţă de largi dimensiuni, construită prin secolele III – IV d.H (perioada de glorie a Ibidei) dar al cărui scop este în continuare încă neclar şi trezeşte şi acum controverse printre specialişti. Romanii nu obişnuiau să construiască astfel de vaste fortăreţe lângă o mare cetate deja fortificată. Castrul de pe Harada pare mai degrabă o fortificaţie din perioada medievală, cocoţată pe deal pentru a apăra şi veghea pământurile vreunui suveran feudal. În secolele III-IV (în plină antichitate romană şi romano-bizantină), Ibida cunoştea o dezvoltare fără seamăn, punând în umbră din punct de vedere economic bătrâne şi mari oraşe antice precum Histria sau Callatis. Oraşul era vegheat de mai multe coline dar romanii au ales să construiască fortificaţia, nu neapărat pe cea mai înaltă dintre ele, ci pe cea mai lată. Castrul misterios avea o suprafață de peste 3 hectare şi potrivit arheologilor a funcţionat între sec.III şi VI, ultimele atestări fiind din perioada lui Iustinian. Avea mai multe turnuri puternice, ale căror ruine pot fi văzute şi astăzi prin pădurea ce acoperă dealul. Din păcate, în anii 90, înainte să se demareze cercetări arheologice sistematice în zonă, fortificaţia a fost vandalizată de către vânătorii de comori, dornici să pună mâna pe vreun tezaur al timpurilor trecute. Scopul ei a născut multe teorii. S-a spus că ar fi fost loc de refugiu al civililor din cetate, în timpul unor atacuri ale migratorilor (carpo-goţi în sec III, huni în sec V sau avaro-slavi în veacul al VI-lea). Este puţin probabil, pentru că populaţia Ibidei (de câteva mii) nu ar fi încăput între zidurile castrului. Alţii au afirmat că poate aici au locuit federaţii goţi pe care Imperiul Roman i-a lăsat să se aşeze în Dobrogea de azi, undeva la finele sec IV. S-a mai spus că probabil aici locuiau băştinaşi geţi sau un contingent de mercenari care fuseseră angajaţi să apere oraşul Ibida. Treptat, toate aceste teorii au picat iar specialiştii care cercetază astăzi situl sunt convinşi că rolul fortăreţei Harada era unul pur militar. Era un punct strategic de observaţie al zonei şi locul în care era cantonată o importantă forţă militară. Nu se ştie nici astăzi dacă acest castru de pe Harada avea în toate laturile sale ziduri de incintă sau era totuşi legat prin vreun “coridor” de marginea de Nord a urbei. Multe semne de întrebare dar putem spera ca în timp să deslușim toate tainele…

[codepeople-post-map]

sursă foto – dezvaluiri.ro

 

Folosim cookie-uri pentru analiza traficului pe pagini și produse și menținerea setărilor. (ex: Funcția "Ține-mă minte" sau setări legate de GDPR).

Salvat!
Setări confidențialitate


  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined
  • PHPSESSID

Refuz toate
Accept toate