marți, noiembrie 30, 2021
Gladiatorii vechiului Tomis

Obsesia mea pentru gladiatorii cetăţii Tomis a început în urmă cu vreo 10 ani, atunci când însoţit de fostul director Gheorghe Papuc, am ajuns în sala romană din incinta Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC) şi am văzut pentru prima oară stela funerară a lui Argutos.
Descoperită pe strada Cuza Vodă în timpul unor lucrări din perioada comunistă, această piesă menţionează că gladiatorul tomitan a fost “după multe victorii şi el înfrânt şi răpus”. Am “săpat” mai mult în jurul acestui subiect, aflând foarte multe informaţii interesante legate de gladiatorii cetăţii Tomis. Puţini constănţeni ştiu astăzi că, sub hotelul impozant din zona Esplanada (Plaja Modern), au fost descoperite ruinele amfiteatrului tomitan, acolo unde în secolele II – III, în plină dominaţie romană, se organizau foarte des spectacole şi lupte de gladiatori. Din păcate, amfiteatrul nu poate fi vizitat şi nici nu a fost săpat în totalitate, acum aflându-se în conservare.

Încercând să aflu mai multe despre aceşti luptători tomitani, am ajuns la Bucureşti, unde se află o altă piesă de excepţie (descoperită la Constanţa şi mutată în capitală). Este stela funerară de secol III (d.H) care îl reprezintă pe Skirtos Dakesis (Dacul), libertul lui Parmon, singurul gladiator băştinaş cunoscut, care a murit în amfiteatrul de la Tomis, după şase victorii consecutive repurtate în arenă. Skirtos apare în stela funerară costumat în raetiar (unul dintre tipurile de gladiator), cu nelipsitul trident, sabie şi pumnal.

Treptat, consultând mai mulţi arheologi constănţeni, poveştile gladiatorilor tomitani au început să iasă la iveală. Aşa am aflat de Amarantos, luptător din secolul II, ucis într-o “luptă de eroi”, o gală specială în care gladiatorii erau costumaţi în diverse personaje mitice precum Ahile, Ajax, Hector sau Ulise. În amfiteatrul de la Tomis nu aveau loc doar lupte de gladiatori, ci şi alte spectacole. Bestiari precum Attalos ucideau în arenă animale feroce aduse tocmai din Carpaţi. Atalos a murit în arenă, ucis de un taur sălbatic. Stela sa funerară îl arată alături de soţie, ceea ce dovedeşte că era om liber (ca majoritatea gladiatorilor din Tomis), întrucât sclavii nu aveau voie să se căsătorească.

Un alt personaj interesant este Agroicos “provocator în luptele cu pumnii”, un sport care a precedat boxul modern şi în care protagoniştii îşi înfăşurau pe mâini fâşii de piele, pe care montau adesea ţinte de metal. În muzeul de la Constanţa se află şi două inscripţii interesante, care ne vorbesc despre sponsorii acestor jocuri din Tomisul secolelor II – III. Astfel, poporul urbei mulţumeşte “în piatră” nobililor Aurelius Priscius Izodorus şi Aurelius Priscius Anianus (probabil tată şi fiu) pentru numeroasele zile de jocuri pe care le-au oferit oraşului.

[codepeople-post-map]

 

Folosim cookie-uri pentru analiza traficului pe pagini și produse și menținerea setărilor. (ex: Funcția "Ține-mă minte" sau setări legate de GDPR).

Salvat!
Setări confidențialitate


  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined
  • PHPSESSID

Refuz toate
Accept toate