Pontul Euxin… Marea Primitoare, cea Ospitalieră… Aşa ştim că au numit grecii apele ce udă ţărmul Dobrogei noastre iar acest nume dăinuie de mai bine de două milenii. Tot la şcoală am învăţat că iniţial, la primele lor călătorii prin Pont, grecii au avut de înfruntat furtuni grozanice şi de aceea i-au spus Mării Axeinos (Neprimitoare). După ce s-au obişnuit cu apele agitate i-ar fi schimbat numele în Euxeinos (Primitoare), transformat ulterior de romani în Euxinus. Înaintea grecilor şi romanilor, Pontul a mai avut însă şi alte nume… cele puse de geţi dar şi sciţi, de exemplu. Aceştia din urmă i-au zis Tana – Neagră dar mai ales Axaina, care se traduce prin albastru închis, dar care în unele forme se regăseşte şi ca violet sau chiar indigo… Când grecii au început să colonizeze malul stâng al Pontului, sciţii veniseră deja de aproape două veacuri pe aceste meleaguri. Din acest motiv, elenii din secolul VII î.H i-au zis Skytikos Pontos, adică Marea Scitică, înainte ca ei să o boteze. Chiar şi acel grecesc Axeinos (Neprimitor) seamănă izbitor de mult cu Axaina, astfel că poate fi vorba de un împrumut de termen, de o înţelegere greşită şi de adaptare şi transformare a sa…Încheiem totuşi cu o nouă enigmă…Când au venit pe meleagurile noastre, în sec. VIII î.H, sciţii au găsit aici un alt popor, cel al misterioşilor cimerieni. Nu ştim ce nume îi puseseră aceştia Mării Noastre… Dar despre cimerieni vom vorbi altădată…

sursa foto -jurnalspiritual.eu

[codepeople-post-map]