Vas ceramic de tip skyphos, închinat zeului Hermes, expus la MINA Constanța de-a lungul lunii iulie

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) expune, de-a lungul lunii iulie, un vas ceramic de tip skyphos, purtând o inscripție dedicată zeului Hermes, descoperit într-un mormânt dintr-o necropolă elenistică identificată pe bulevardul Mamaia din Constanța, în primăvara anului 1987.

Conform specialiștilor MINAC, Cultul lui Hermes a cunoscut o mare răspândire la Tomis, în perioada elenistică și romană fiind considerat protector al comerțului și al călătorilor, dar și al hoților. El este protectorul păstorilor – „Hermes Crioforul” și călăuza umbrelor celor morți către meleagurile Infernului – „Hermes Psihopompos”, adică „Însoțitorul sufletelor”. Există, în paralel, un cult al zeului Hermes falic, care, pare să divulge o origine culturală primitivă, el reprezentând la un moment dat idealul elen al efebului (în Grecia antică, un tânăr, și în

Un efeb cu pălăria și pelerina caracteristice, și două sulițe (cca. 460 – 455 î.Hr.)

special în Atena antică cel care a făcut efebia, un fel de serviciu militar. În istoria artei, cuvântul desemnează un tip de sculptură care reprezintă un tânăr nud. Prin extensie, în limbajul modern desemnează un tânăr de o mare frumusețe); el ar fi fost și zeu al vântului, de unde, după unii interpreți, ar deriva funcția sa principală, de mesager al Olimpului.

Hermes este fiul lui Zeus și al pleiadei Maia; s-a născut într-o peșteră din Arcadia (muntele Kylene) și îndată după naștere a fugit în Thessalia, furând cirezile fratelui său, Apollo. După ce s-a întors în peștera natală a găsit o broască țestoasă și din carapacea ei a făcut o liră. Apollo deși furios, s-a lăsat cucerit de sunetele necunoscute ale noului instrument muzical și, în schimbul lirei, i-a lăsat lui Hermes toate vitele. Altădată i-a dăruit și nuiaua de aur, vestitul caduceu, care devine simbolul nedespărțit al lui Hermes, completat cu alte două simboluri: pălăria cu boruri largi, numită petasos și sandalele înaripate de aur. Tot Apollo l-a învățat arta de a ghici viitorul cu ajutorul pietricelelor. Mândru de istețimea fiului său, Zeus l-a investit cu funcția de crainic divin.

Lucian din Samosata în lucrarea sa Dialogurile zeilor, XXIV, îi face un portret complex și ironic, în autocaracterizare: „Sunt singurul dintre zei care nu apuc să dorm nici noaptea, căci sunt nevoit să conduc sufletele în lăcașul lui Pluton” sau „Ziua stau în palestre, servesc de crainic în adunări și dau povețe oratorilor; mai trebuie să fac ordine și în treburile celor morți.”

Vasul ceramic de tip skyphos, închinat zeului Hermes, păstrează pronunțate influențe grecești, dar și romane. Vasul este produs într-un atelier microasiatic, poate chiar în Pergam în secolul I a. Chr. Este un skyphos lucrat din argilă de culoare galben-cărămizie, acoperit la exterior cu firnis. Vasul are două toarte ce pornesc puțin deasupra diametrului maxim al cupei până aproape de gură; la partea superioară toartele sunt ornate cu butoni, iar gura este ușor răsfrântă spre exterior, și prezintă două registre cu graffiti, unul pe corpul vasului, cu litere adânc incizate, celălalt pe talpa piciorului.

Textul inscripției de pe corpul vasului este ”Ἑρμῆς ὁ κερδοποιός Φιλίσσκῳ εὐείλατος ἐφʼ ἒτους”, în traducere: „Fie ca Hermes, cel care aduce câștigul, să fie milostiv cu Philiskos tot anul.” ISM VI.2, 622.
Pe talpa piciorului, vasul mai prezintă o monogramă ΦΙ – ce poate fi interpretată ca fiind abrevierea numelui celui care apare în inscripția de pe corpul vasului, Philiskos, probabil un negustor tomitan care îi cere zeului, prin intermediul inscripției de pe vas, să-i protejeze afacerile.

Zeul Hermes (Mercur la romani) este atestat la Tomis mai ales în perioada romană. Imagini ale zeului figurează pe monede și greutăți (ponduri) de plumb; în bronzuri figurate; pe altare votive din calcar; în basoreliefuri și statui de marmură. Pe cadrul superior al intrării uneia din bolțile Edificiului roman cu mozaic este inscripționat numele Hermeos, interpretat ca nume al zeului sau al proprietarului magazinului care funcționa în bolta respectivă.
Între multiplele atribuții ale zeului se pare ca la Tomis predominantă a fost cea legată de activitățile comerciale.

Tag-uri: , , , ,

Articole Interesante

Folosim cookie-uri pentru analiza traficului pe pagini și produse și menținerea setărilor. (ex: Funcția "Ține-mă minte" sau setări legate de GDPR).

Salvat!
Setări confidențialitate


  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined
  • PHPSESSID

Refuz toate
Accept toate