Pământul nostru dintre Dunăre şi Marea Neagră a purtat de-a lungul timpului diverse nume, fie că au fost acestea Scytia Minor, Moesia Inferior, Thema Paristrion sau Dobrogea. O denumire mai rară şi foarte puţin cunoscută astăzi este cea de Ţara Bergean, termen folosit în urmă cu mai bine de 800 de ani, de către geografi şi călători arabi. Acest nume misterios apare pentru prima oară la cărturarul Muhammad al Idrisi (Edrisi), un învăţat arab de la curtea regelui Roger al II-lea al Siciliei (1130-1154). Dornic să afle cât mai multe lucruri despre lumea în care trăia, monarhul ordonă realizarea unei planisfere de argint (hartă a lumii), care să cuprindă toate informaţiile despre pământurile cunoscute: locaţie, geografie, cultură, obiceiuri, religii, limbă etc. Idrisi a fost cel numit să scrie cartea pentru înţelegerea planisferei care reprezenta acest univers cunoscut, iar cărturarul s-a conformat şi şi-a numit opera “Desfătarea omului doritor de a cunoaşte temeinic diferite ţinuturi ale lumii”. Este o carte complexă, cu multe lucruri foarte bune dar şi cu numeroase erori, şi care conţine şi informaţii extrem de interesante legate de Dobrogea (numită de el Bergean), şi de oraşele acesteia. Ciudat este că Al-Idrisi nu pare să fi studiat izvoare bizantine ale vremii care menţionau mult mai exact numele oraşelor de la Pont. El vine cu denumiri noi şi ciudate: vorbeşte despre Armocastro, „oraş vechi, cu clădiri înalte, cu cîmpii roditoare şi comerţ viu, aşezat pe coasta unei coline ce domină marea”. Idrisi spune că acest oraş se află la 25 de mile Nord de Varna (n.r.are multe greşeli legate de distanţe), aşa că s-a spus că acest Armocastro ar putea fi Constanţa (numită de bizantini Costantia). Arabul scrie despre Mariş, posibil Halmyris (Murighiol), dar şi despre Rosso Castro (Cetatea Ruşilor), pe unde se bănuia că ar fi trecut în sec.X ruşii kieveni ai cneazului Sviatoslav Igor. Toate numele date de Idrisi sunt aproape necunoscute şi nu seamănă cu cele trecute pe hărţile din Bizanţ din acea perioadă. Localizarea lor pe harta lui Roger al II-lea este fantezistă: Deristra este însă clar Silistra, Desina este Vicina, Akli trebuie să fie Chilia, Kirkisia – Adamclisi, iar Anixoboli nu poate fi altceva decât bătrâna Axiopolis (Cernavodă). Alte aşezări dobrogene sunt însă imposibil de identificat: Mighali Thermae (Băile Mari), Linocastro (Cetatea Lânii) sau Agathoboli (Oraşul cel Bun). Ne întoarcem însă la numele Bergean, dat de Al Idrisi în locul obişnuitei Misii (Moesia Inferior – Dobrogea). S-au emis mai multe ipoteze legate de originea acestui nume. S-a spus că arabii au numit aşa pământul nostru pentru că Borgean sau Borşan vine de la ţărm, litoral, ţară maritimă. Cu aproape 200 de ani înainte de Al Idrisi, geograful Ben Musa vorbea despre Boshan sau Berdan. După Al Idrisi, şi alţi cărturari arabi folosesc derivate ale acestui nume (Abu Rihan, Ibn Said etc). În 1397 înţeleptul Bakuin scria că Borgeanienii de la malul mării seamănă cu frâncii şi se războiesc mereu cu slavii, vecinii lor. Ţara Borgean a lui Al Idrisi şi a celorlalţi cărturari arabi citaţi mai sus, continuă de mai bine de opt secole să creeze aprigi controverse şi să rămână ca o taină nedesluşită din istoria Dobrogei noastre…
Sursă bibliografie – C.Brătescu “Dobrogea în sec.XII – Bergean, Paristrion”, Analele Dobrogei I, seria veche, 1920
Sursă foto – knostofone.com (Tabula Rogeriana – harta realizată pentru regele Roger al II-lea al Siciliei
[codepeople-post-map]
