În anul 1882, Constanţa era de patru ani o urbe a României şi se afla în plin proces de dezvoltare economică. Populaţia oraşului creştea de la o zi la alta, iar activităţile comerciale înfloritoare care se desfăşurau aici atrăgeau oameni din întreaga Europă. La acea vreme, existau şi trei farmacii, două erau ale unor medici englezi, iar cea de a treia, numită Minerva, era deţinută de familia de greci Kefala. Bătrânul Thrasivulos Kefala, din Kefalonia se stabilise în oraş, încă de dinaintea războiului de independenţă, dar fii săi veniseră să îl ajute cu afacerile, abia câţiva ani mai târziu. Farmacia Minerva se afla pe Bulevardul Carol, se pare, chiar pe locul în care ani buni mai târziu avea să se ridice mult mai celebra Farmacie a lui Ion Miga. Ne întoarcem însă în 1882, când bătrânul Kefala se hotărâse să îi predea afacerile sale fiului Dimetrios (Demetrios), un tânăr învăţat şi foarte sufletist, dar tare ciudat şi impulsiv. Bun la afaceri, grecul era ajutat şi de un farmacist neamţ, care locuia cu familia sa, chiar în încăperile de deasupra farmaciei Minerva.

Într-o bună zi, în oraş se declanşă marele scandal: nevasta neamţului fu găsită moartă, într-o baltă de sânge. Soţul fu mai întâi primul suspectat, dar omul a fost imediat lăsat în pace, pentru că la ora crimei era jos în magazin, cu ajutoare şi mulţi clienţi. Bârfele oraşului îi făcură pe anchetatori să îşi îndrepte atenţia asupra lui Dimitrios Kefalos, despre care unii cârcotaşi spuneau că ar fi avut relaţii de amor cu soţia neamţului. Procurorul cazului (numele i s-a pierdut, din păcate) şi-a zis “gata, am prins criminalul” şi l-a luat pe afacerist la interogatoriu, mergând pe ideea crimei pasionale. Câteva ore bune l-a anchetat pe Kefalos, enervându-l peste măsură şi obosindu-l pe excentricul bogătaş. Dornic să scape mai repede de tot felul de întrebări ce îl enervau, grecul a mărturisit crima, a semnat ce trebuia şi a fost în sfârşit lăsat să se culce! Din fericire, adevărul a ieşit repede la iveală. Un ofiţer de poliţie descoperise că un servitor al farmaciei, un arap (arab negru) dispăruse de la locul muncii, chiar pe la ora crimei.

S-au făcut imediat razii prin vasele din Port, care se pregăteau să plece de la Constanţa, iar într-unul din acestea, arapul a fost descoperit într-un hambar plin cu porumb. Servitorul a recunoscut crima, spunând că fusese surprins de femeie în timp ce fura din casă, aşa că făcuse omorul pentru a scăpa. Omul fu dus la judecată, în timp ce procurorul de caz merse supărat la arest, să îi dea drumului ciudatului Kefalos. “Bine omule, cum ai putut să mărturiseşti o faptă ce nu era a ta?” întrebă el se pare pe ciudatul afacerist. Kefalos, încă somnoros îi răspunse ”Păi mă sâcâiai cu întrebările şi doar dacă îţi spuneam ce vrei, puteam şi eu dormi ca omul”. Procurorul îşi puse mâinile în cap, în timp ce grecul plecă acasă, să mai doarmă un pic…

Sursă bibliografie – Analele Dobrogei
Sursă foto – imagini preluate de pe www.constanta-imagini-vechi.blogspot.ro

[codepeople-post-map]