Pe 12 februarie 1862 s-a născut dramaturgul Alexandru Davila, fiul cel mare al doctorului Carol Davila și Anicăi Racoviță descendentă a puternicei familii a Goleștilor.

Capodopera lui este drama istorică în versuri Vlaicu Vodă (1902) capitol dintr-o proiectată trilogie, Mirciada, una dintre operele de bază ale repertoriului dramatic românesc. În ea se evocă, în versuri de amploare romantică, unul dintre momentele de luptă pentru menținerea și întărirea independenței Țării Românești.

Alexandru Davila a fost, ca director al Teatrului Național din București (între 1905 și 1908, apoi între 1912 și 1914) și în calitate de regizor al companiei de teatru (1909), un militant pentru afirmarea dramaturgiei naționale, precum și a celei universale.

În noiembrie 1888, Alexandru Davila a fost desemnat subprefect de Tulcea, administrator al arondismentului Măcin în Dobrogea.