Dionysos este văzut din față cu coroană pe cap, cu părul lung și ondulat pe umeri. Este îmbrăcat în chiton și are pe umărul stâng o manta. În mâna stângă ține tyrs-ul. În jurul zeului, este reprezentată o ghirlandă se viță-de-vie cu ciorchini de struguri. Piesa a fost descoperită în 1972, în zona Therme II a sitului. Se datează în epoca antoniniană, în sec. II p.Chr.
MATERIAL ȘI DIMENSIUNE: Marmură; h 0,34 m, lț. 0,38 m, gr. 0,14 m
LOC DE EXPUNERE: Muzeului Cetății Histria, Istria, România

Dionysos, fiul lui Zeus cu muritoarea Semele, fiica regelui teban Cadmos, era în mitologia greacă zeul vegetației, al pomiculturii, al vinului, al extazului și fertilității. Se număra, deci, din cea de-a doua generație de zei olimpieni. Semele și-a găsit sfârșitul din cauza geloasei Hera, care a determinat-o să-i ceară lui Zeus să i se arate în ipostaza sa zeiască. Zeus i-a apărut într-adevăr, înconjurat de fulgere și tunete, și i-a cauzat astfel moartea. Zeus a reușit totuși să-și salveze copilul încă nenăscut și l-a cusut în propria lui coapsă…

Însoțitorii lui Dionis erau silenii, satirii și nimfele. Menadele, tiadele și bacantele formau cortegiul adoratoarelor sale, încununate precum zeul însuși cu iederă sau frunze de viță de vie și purtând tirsuri împodobite cu conuri de pin. Acest cortegiu ducea o viață sălbatică, vâna animalele pădurii și le devora crude. Chiar și Dionis lua câteodată înfățișarea unui animal, de cele mai multe ori cea a unui țap sau a unui taur.

Faima sa a dus la numeroase sărbători publice, desfăşurate la Histria, Tomis şi Callatis, la Olbia (Ukraina, pe malul râului Bug), la Odessos (Varna) Messembria (Nessebar), Apollonia Pontica (Sozopol, Bulgaria). Ştim astfel de Anthisteria (Anthisterii), Sărbătoarea Florilor, “a naturii care renaşte şi a vinului fermentat în butoaie” şi care se organiza în fiecare an, primăvara (luna anthesterion), în cetăţile de la malul Mării Negre. Erau evenimente compuse din procesiuni şi libaţii aduse zeului, sacrificii de animale şi alte ofrande, dar şi din banchete, concursuri şi mai ales reprezentări dramatice şi de comedie.