Marele Nicolae Iorga îl considera primul mare geograf dobrogean. A fost şi un mare filozof, un profesor extraordinar şi un reformator al învăţământului românesc. Vorbim despre Iosif Mesiodax, sau Moesidacul, dacul din Moesia, din Dobrogea noastră. Este aproape necunoscut publicului larg iar aceasta este o nedreptate care trebuie îndreptată…

S-a născut în 1725 la Cernavoda, într-o “familie creştină de origini necunoscute”, aşa cum menţionează istoricul Adrian Ilie, în excelenta sa monografie istorică “Valea Kara-Su”. Nu era grec, ci mai degrabă român sau, potrivit lui Iorga, poate chiar aromân. Nu ştim exact ce nume avea când s-a născut (o variantă – Ion) dar cunoaştem faptul că atunci când s-a călugărit a primit numele de Iosif (Iosipos). I s-a spus şi Mesiodax sau Moesidax după locul de origine, istorica provincie Moesia Inferior.

Iosif, cel din Cernavoda a studiat în Grecia iar între 1756 şi 1760 îl găsim la Padova, în Italia, unde învaţă matematică şi fizică de la Giovanni Poleni. A fost influenţat de filozofia englezului John Locke, întemeietorul empirismului şi reinventator al conceptului “tabula rasa” (n.a – la naştere creierul uman este o tablă ştearsă, fără idei înnăscute).

Ce a făcut însă acest Iosif Dobrogeanul, pentru ca noi să nu îl uităm atunci când vorbim despre personalităţi ale meleagurilor noastre? După ce a studiat atât timp a venit în ţară. Între 1765 şi 1797 a fost profesor şi de câteva ori director al Academiilor Domneşti din Iaşi şi din Bucureşti, fiind prieten şi preferat al lui Alexandru Vodă Ipsilanti (care a domnit în ambele ţări române). I-a avut elevi pe fiii domnitorului şi pe mulţi alţi tineri nobili.

Meritul său este că a încercat şi a reuşit parţial “să reformeze învăţământul eliberându-l de metodele medievale obişnuite atunci în Balcani” (citat din sursa Adrian Ilie). A scris în 1779 un “Tratat despre educaţia copiilor, pedagogia” iar în 1781 “Teoria geografiei”, publicată la Viena şi dedicată voievozilor Alexandru Ipsilanti şi Grigore Vodă Ghica. Grecii îl consideră şi acum un învăţat al lor pentru că Mesiodacul a fost obligat să îşi ascundă originea vlahă, pentru a putea preda la şcolile fanariote de limbă elenă.

El este primul care a făcut o hartă a Dobrogei şi care mult timp i-a fost atribuită elevului său Rigas Velestinul (Velestinlis). Acesta din urmă nu a făcut însă altceva decât să îl ajute şi să marcheze la un moment dat, locul naşterii lui Iosif, oraşul Cernavoda. Harta Dobrogei era însă doar una din planşe, opera fiind mult mai amplă: cuprindea hărţi ale Ţărilor Române şi ale altor regiuni din Balcani.

Nedreptatea atribuirii greşite a operei a fost îndreptată de Iorga, care scria în 1914 că acest cărturar a creat o amplă hartă a Ţărilor Române, dar şi a Balcanilor şi că una dintre planşe era dedicată Dobrogei. “ E o vastă lucrare de geografie, care cuprinde aproape toată penisula balcanică… Alcătuitorul a ştiut perfect româneşte… S-a născut la Cernavodă… îl scoate din rândul dascălilor de neam grecesc. Îşi zicea Mesiodacul, în sensul de Dobrogeanul, originar din Dacia mesică”… Asta scria Nicolae Iorga despre el, acum mai bine de un secol. Despre Iosif, românul dobrogean, cărturarul uitat. A murit în 1800, la Bucureşti, departe de locul său natal, Cernavoda…

Bibliografie – Adrian Ilie – “Valea Kara-Su”, monografie istorică; Pascalis Kithromilides – „Iosif Mosiodax – Repere ale gândirii balcanice din secolul XVIII” (traducere Lia Brad – Chisacoff, Bucureşti, Ed. Demiurg – 2000); Constantine Sathas, Ariadna Camariano – Cioran – “Les Academies Princieres de Bucarest et de Jassy et leurs professeurs”, Nicolae Iorga – “O hartă din cca 1780 şi un geograf dobrogean”, cernavoda blog – cernavodawordpress.com – “Fiii Cernavodei” – Iosipos Moesiodax

 Sursa foto – planşa cu harta Dobrogei – din opera lui Nicolae Iorga – „O hartă din cca 1780 şi un geograf dobrogean” / Bucureşti 1914

 [codepeople-post-map]