duminică, octombrie 24, 2021
Jules Verne şi descrierea Dobrogei

Mulţi dintre noi am copilărit cu aventurile extraordinare scrise de marele Jules Verne, capodopere ca “Ocolul pământului în 80 de zile”, „Insula Misterioasă”, „20.000 de leghe sub mări”, „Cinci săptămâni în Balon”, „Căpitan la 15 ani”, „Copiii căpitanului Grant”, „Călătorie în centrul pământului” sau „Misiunea Barsac” nemaiavând practic nevoie de nicio prezentare.

Din păcate, sunt convins că multora dintre dumneavoastră (asemeni mie) v-a scăpat romanul “Keraban Încăpăţânatul” (Keraban Le Tetu, 1883), tradus pentru prima oară în română, abia în 1989. Nu ar fi trebuit să ratăm această carte dintr-un motiv foarte simplu, este singura operă a lui Jules Verne în care este descrisă Dobrogea noastră, aşa cum era în a doua jumătate a secolului XIX. A mai scris despre România, este drept, în patru cărţi, dar “Mathias Sandorf „şi „Castelul din Carpaţi” au acţiuni ce se petrec în Transilvania, în „Pilotul de pe Dunăre” povestea se încheie pe la Porţile de Fier, iar în „Claudius Bombarnac” elementul mioritic este dat doar de un călător clandestin pe nume Cincu, care merge cu trenul în China pentru a-şi găsi logodnica.

Deşi nu există dovezi clare că ar fi călcat vreodată în Dobrogea, sau măcar în România, Jules Verne oferă detalii extraordinare despre ţinutul nostru în „Keraban încăpăţânatul”. Eroul, un negustor turc care decide să facă înconjurul Mării Negre (alături de prietenul său olandez Van Mitten), ajunge, la un moment dat, şi pe pământurile noastre. Iată ce scria Verne despre Dobrogea: “Regiunea este ca o peninsulă, formată de un cot larg al Dunării, care după ce merge spre Nord, până la Galaţi, se întoarce spre Est, vărsându-se prin mai multe braţe în Marea Neagră. Turcii numesc acest pământ ţară bună… acest pământ roditor este străbătut de păstori tătari, dar populaţia este în general valahă…”

Jules Verne scrie şi despre localităţile noastre: “Străbătură 24 de leghe în 12 ore şi pe la opt seara se opriră în faţa liniei feroviare Constanţa – Cernavodă, înaintea staţiei Medgidia, un oraş nou-născut, de 20.000 de locuitori şi care promite să aibă în curând o populaţie mai densă…. În fine… diligenţa îşi urmă drumul şi călătorii se odihniră într-un han destul de bun, din oraşul al cărui nume fusese ales în cinstea sultanului Abdul Medgid”. Acestea sunt doar două din numeroasele menţiuni despre Dobrogea în opera lui Jules Verne. Pe celelalte sunt convins că le veţi descoperi singuri…

[codepeople-post-map]

Sursă bibliografie – Aurelia şi Ştefan Lăpuşan – “Monografia Medgidia Carasu”, Ed Muntenia 1996; Keraban Încăpăţânatul – Jules Verne, Ed. Prietenii Cărţii 2005
Sursă foto deschidere – vernehetzel.free.fr (coperta cărţii editate de Pierre Jules Hetzel, 1883, desen L. Benett)

Tag-uri: , , , , ,

Articole Interesante

Folosim cookie-uri pentru analiza traficului pe pagini și produse și menținerea setărilor. (ex: Funcția "Ține-mă minte" sau setări legate de GDPR).

Salvat!
Setări confidențialitate


  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined
  • PHPSESSID

Refuz toate
Accept toate