Dobrogea noastră făcea parte în antichitatea romană din provincia Moesia Inferior… Numele vine de la marele trib tracic al moesilor sau al mysilor, care ocupau vaste teritorii în zona modernelor state Serbia, Bulgaria şi în sudul Dobrogei istorice. Autorii antici îi înglobează pe geţi în marea familie traco-moesică, Vergiliu de exemplu scriind în Comentariile grămăticului Servius: “Numele sălbatic al geţilor a existat şi pe vremea strămoşilor, căci ei sunt moesi”. Străvechii moesi au lăsat Dobrogei getice numele lor iar ei şi-au continuat povestea pe meleaguri asiatice, în Lidia sau Frigia… Autorii antici redau adesea în operele lor diverse obiceiuri ale celor ce locuiau în Dobrogea antică, fie că aceştia erau traci, geţi sau chiar sciţi. Atât sciţii cât şi tracii apar ca având un obicei comun. Phylarchos scria că înainte de a se culca, războinicul scit îşi aducea tolba… Dacă avusese o zi fără necazuri, punea înăuntru o pietricică albă… Dacă avusese o zi proastă, punea una neagră… Atunci când războinicul murea, semenii săi îi luau tolba şi îi numărau pietricelele din ea. Dacă găseau mai multe albe, socoteau că răposatul avusese o viaţă bună. Pliniu cel Bătrân spunea că acelaşi obicei se întâlneşte şi la traci. Scriitorul de origine tracă (poate chiar getă) pe nume Menandru confirma obiceiul prin menţiunea că ziua bună este una albă… Astăzi, vorbim adesea despre zile negre, atunci când avem supărări…Un alt obicei ciudat este menţionat la diverse triburi trace, fără a se şti dacă şi geţii se numărau printre acestea… Se spune că unii traci nu consumau vin şi că la ospeţe îşi provocau veselie asemănătoare beţiei, aruncând în foc seminţe ale unei plante necunoscute, care împrăştia o mireasmă puternică şi ciudată, ce le putea lua minţile…

 Bibliografie – Fontes 1966, Izvoare antice privind istoria României

sursa foto – panacomp.net / thracian hero

[codepeople-post-map]