În veacul al cincilea înainte de naşterea lui Hristos, grecii au întemeiat pe platoul Chirakman marele oraş Bizone. Colonie bogată şi înfloritoare, (în care locuiau greci din Milet şi traco-geţi) aceasta a dispărut aproape în întregime în anul 47 î.H când polisul coloniştilor a fost distrus de un cutremur devastator. Legenda spune că vreme multă mai târziu, doi fraţi de neam nobil  şi amândoi creştini, Gheorghe şi sora sa Cavalia s-au stabilit în aceste locuri. Iubitori ai Crucii, cei doi au construit în apropierea ruinelor o biserică mândră şi fără de seamăn. Oameni de peste tot veneau să se roage la această biserică minunată, iar mulţi dintre ei, tămăduiţi de beteşuguri după ce se rugau la icoane, au ales să rămână în apropiere. De la câteva case, s-au făcut zeci, apoi sute şi astfel, pe locul anticilor greci a răsărit frumosul oraş Kavarna (Krunoi, Karvuna), poate botezat astfel după numele frumoasei Cavalia… O altă poveste spune că oraşul actual ar fi fost întemeiat de fapt, undeva prin veacul al XIII de italianul Caverino (poate genovez, poate veneţian) şi că de aici i-ar veni numele oraşului. Cine poate ştii… Cavarna a rămas iar legendele sale de la mal de Pont Euxin au supravieţuit veacurilor…

Bibliografie –legende culese de Ion Ciomu, Drăgan Goceff – Analele Dobrogei – (1925-1938)

Sursă foto – advertisingromania.ro – ioan victor dragan – portul Cavarna 1938