Întâmplările de mai jos au o vechime de peste patru secole și ne-au parvenit grație unui jurnal scris de un martor ocular al evenimentelor. Numele autorului este Diego Galan, un sclav spaniol care a stat timp de peste un deceniu la bordul unei nave a Flotei Otomane. În vara anului 1595, Galan era slujitorul unui militar scoțian renegat, Mami Pașa, care prin mijloace neștiute, devenise unul dintre locțiitori favoriți ai lui Sinan Pașa. Acesta din urmă l-a numit pe Mami comandant al unei flote de patru galere, trimise pe Dunăre pentru a opri atacurile lui Mihai Viteazul în Dobrogea. Vâslaș și servitor, Galan, un tânăr învățat la școli înalte înainte de a deveni rob la turci, povestește cum, după câteva zile pe Karadeniz (Marea Neagră), flota otomană intră pe Dunăre și poposește la Tulcea. Tocmai atunci, turcii de aici se pregăteau să lanseze un atac, cu o flotilă de 100 de luntre, asupra unui un oraș moldovean de pe malul celălalt al Dunării, probabil Reni. Mami Pașa este rugat să îi ajute pe turcii din Tulcea și pornește alături de aceștia spre orașul creștinilor. Când ajung acolo, otomanii descoperă că orașul a primit întăriri puternice, câteva unități de cavalerie. Se renunță la asediu, dar când revin la Tulcea, Mami Pașa și compania descoperă că orașul fusese între timp incendiat și distrus de monoxile moldovenești („La înapoierea noastră am găsit-o arsă cu desăvârșire, fără niciun suflet” scrie Galan). Flota lui Mami Pașa pleacă apoi spre Brăila, dar corăbiile devin ținta unor salve puternice trase de cele 12 tunuri ale fortăreței și abia reușesc să scape fără să aibă pagube majore. Aventura navală de la care Mami Pașa aștepta să se încheie cu o victorie și apoi cu recompense uriașe merge din rău în mai rău. Ajunși la Silistra, turcii găsesc cetatea în ruine. La câțiva kilometri depărtare ei pică într-o ambuscadă a românilor, fiind loviți de artilerie, dar și de focurile archebuzelor. Peste 200 de soldați turci sunt uciși, iar alți zeci cad prizonieri în urma unui abordaj. Mami Pașa este rănit la mână. Ploaia de gloanțe abătută asupra vaselor provoacă panică mare: turcii se ascund sub punte și vâslașii sclavi, (cei ce se pot elibera) fug de la locurile lor și sar peste bord, pentru a scăpa din acel iad și pentru a ajunge la creștini. Galan povestește cum Mami Pașa încearcă să salveze situația, mergând cu iataganul ridicat deasupra capului și amenințându-i, pe toți, soldați și sclavi laolaltă, că îi va omorî el însuși, dacă nu vor scoate nava sa din încercuire („Înainte câini. Va fi pentru toți viața sau moartea”). Găurile provocate de obuze sunt, într-un final, astupate, apa este scoasă din corabia amiral, dar tocmai atunci, artileriștii lui Mihai Viteazul lansează un nou atac. Galan scrie: „O ghiulea mare cât o portocală lovește o bancă de vâslași, omoară doi din patru, iar pe ceilalți doi îi arde. Ghiuleaua ricoșează și retează capul unui soldat. Trupul acestuia rămâne în picioare, cât a-i zice Crezul, agitat de o mișcare de du-te vino, ca și când nu ar fi crezut în propria moarte.” Așadar, scene de coșmar ce par să nu se mai termine. Românii continuă să tragă de pe mal și reușesc să îi urmărească pe otomani, având tunurile în căruțe trase de cai iuți, putând să le pună repede în funcțiune și să tragă noi salve. Cele patru galere otomane, două dintre ele abia reușind să mai plutească, reușesc să se ascundă în spatele unei insule de pe Dunăre și astfel, orele de coșmar se încheie. Românii stau la pândă așteptând plecarea otomanilor, dar tocmai atunci vine un ordin și artileria lui Mihai Viteazul este obligată să își abandoneze „prada”. Cele patru galere scapă astfel și reușesc, în cele din urmă, să părăsească zona periculoasă. Mulți ani mai târziu, devenit om liber, Galan a scris despre peripețiile de la Dunăre. Despre soarta scoțianului Mami Pașa nu se știe nimic… dar foarte probabil a plătit cu viața în fața Sultanului, pentru înfrângerile sale umilitoare suferite în Dobrogea…
Sursă foto – maritime fleet – Distruction of turkish fleet
Sursă bibliografie – Constantin Cioroiu – Călători la Pontul Euxin, Călători străini în Țările Române, Analele Dobrogei seria veche
[codepeople-post-map]
