Timp de mai bine de patru secole şi jumătate (1421-1878), Dobrogea s-a aflat sub dominaţia Imperiului Otoman, la început parțial iar apoi, din 1484 (este preluată și Delta Dunării) în întregime, și sub formă de provincie (udj, elayet, vilaet). Au existat şi momente în care domnitori ai Ţării Româneşti (Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul, Radu Şerban etc) au reuşit să preia controlul asupra ţinutului nostru, pentru scurt timp, parţial sau chiar total. Acestea au fost excepţiile…
Interesant este că şi în perioada dominaţiei turceşti, tradiţia orală păstrează poveştile unor români foarte puternici, adevăraţi “domni” care stăpânesc chiar de pe meleagurile dobrogene. Este straniu şi deloc în concordanţă cu datele istorice certe. Vetrele săteşti se încăpăţânează însă să păstreze aceste “istorii”. Cel mai bun caz este cel al baladei lui Dobrişeanu, culeasă şi cunoscută de etnografi români la sfârşitul secolului XIX .
Povestea este plasată în timpul în care în Ţara Românească domneşte un Mihai Vodă (poate Mihai Viteazul? – 1593 – 1601, cel care este singurul vodă Mihai din Ţ.R în intervalul 1421 – 1731 – până la Mihai Racoviță.) şi căruia i se relatează despre “domnitorul” dintre Dunăre şi Mare.
Astfel, Dobrişeanu este prezentat de către naratorul anonim al baladei ca fiind cel mai bogat şi mai puternic om din Dobrogea, averea şi influenţa sa fiind comparabile doar cu cele ale sultanului de la Stanbul: “Şi ce e la Dobrişan / Este numai la Sultan / Necum la Măria Ta / Necum la toată ţara / Dobrişeanu judecă / Dobrişeanu spânzură / Ciobanii lui Dobrişan / Sunt boieri ca la Divan”. Într-o altă variantă a baladei se spune despre aceşti ciobani ai lui Dobrişeanu: “Sunt boieri ca de Divan / În toiege răzimaţi / Şi-n caftane îmbrăcaţi / Bacii lui poartă cârlige (n.a de argint) / În capul cârligelor / În josul belciugelor / Câte-o piatră nestemată / De păleşte Ţara Toată”.
Povestea devine şi mai ciudată când aflăm că aceşti ciobani ai lui Dobrişeanu nu sunt altceva decât nişte boieri fugari din Ţara Românească: “Câţi boieri au pribegit / Dobrişeanu i-a oprit / Şi la el i-a poposit / Şi-n ciobani i-a străvestit”. Interesant este că balada îl prezintă pe Dobrişeanu ca fiind “frate” cu Mihai Vodă din Ţara Românească. Există controverse însă legate de modul de interpretare al cuvântului frate – se înrudea el cu domnitorul Ţării Româneşti sau era “frate”, în sensul că era român?
Concluziile ce pot fi trase sunt următoarele: acest “domn” Dobrişeanu stăpâneşte pământuri şi turme în Dobrogea, probabil cu acceptul otomanilor şi îi primeşte pe boierii fugiţi din Ţara Românească. Îşi formează aşadar o adevărată curte domnească în exil şi este clar că vrea, la un moment dat, să îi ia puterea lui Mihai Vodă. De unde aflăm asta? Din următoarele versuri, spuse la un moment dat de mama lui Dobrişeanu, care se lamentează: “Ce-ar fi cerul cu doi sori / Aşa-i ţara cu doi domni / Două paloşe într-o teacă / Doi domni în ţară săracă”.
Balada nu ne mai spune dacă Dobrişeanu reuşeşte să preia domnia în Ţara Românească şi să îl înlăture pe “fratele” Mihai Vodă. Povestea misterioasă este greu de demonstrat cu date istorice neexistând consemnări privind vreun Dobrişean care să vrea domnia Ţării Româneşti. S-a tot încercat însă identificarea sa. Unii au spus că el ar fi putut fi Mircea V Ciobanul (1545 – 1552, 1553 – 1554, 1558 – 1559), voievod care îşi dobândise porecla pentru că înainte de încoronare vindea turme numeroase de oi la Constantinopol, animale ce păşteau, fără doar şi poate, în Dobrogea noastră. Pentru că balada spune: “e mocan, fost cioban”.
Problema este că acest Mircea Ciobanul (soţul Doamnei Chiajna şi cumnat al lui Alexandru Lăpuşeanu al Moldovei) nu a fost frate cu niciun Mihai, cu atât mai mult cu Mihai Viteazul, care a domnit jumătate de secol mai târziu. Mai mult, Mircea Ciobanul nu a fost voievodul care să adune pe lângă el boieri: chiar îi ura pe marii nobili din Divan iar în timpul domniilor sale a ucis nu mai puţin de 47, fiind cunoscut ca un foarte sângeros şi brutal voievod.
O altă variantă de identificare este cea cu Mihnea II Turcitul, numit aşa pentru că s-a convertit la Islam. Acest voievod a domnit însă şi el înaintea lui Mihai Viteazul, între 1577 şi 1591. Cine a fost acest misterios Dobrişean păstrat în balada populară, dacă a fost el vreun pretendent sau chiar domnitor al Ţării Româneşti, care a fost adevărata sa poveste din Dobrogea, unde era văzut ca un adevărat domn? acestea toate sunt întrebări la care poate nu vom afla niciodată răspunsuri. Balada s-a păstrat însă iar misterul, de asemenea…
Bibliografie – G Dem Teodorescu, Petrea Creţul Solcan, N Mateescu, slideshare.net/maryamirabela/balade populare
Sursa foto –istoriepescurt.ro – Mircea V Ciobanul, voievod al Ţării Româneşti, una dintre variantele de identificare a misteriosului Dobrişeanu
[codepeople-post-map]
