Cu toţii am învăţat sau măcar am auzit, în timpul şcolii, de Tratatul de Pace de la Kuciuk Kainargi, din iulie 1774, semnat în urma unui război sângeros purtat între Imperiul Otoman şi cel Rus ţarist. Vom vorbi despre importanţa acestui act politic, dar nu chiar imediat. Extrem de interesant şi foarte puţin cunoscut este faptul că această pace s-a încheiat aici, în Dobrogea istorică, pe malurile Dunării noastre. Numele Kucuk-Kaynarca, cum i-au zis turcii, vine de la cele două sate apropiate. Unul este Kainardja (numele românesc – Cainargeaua Mică), aflat în prezent în Bulgaria iar celălalt este Cuiugiuc, sat de aproximativ 200 de locuitori, aflat la numai un kilometru de graniţă şi care aparţine de mult mai bine-cunoscuta comună Lipniţa (alături de alte şase sate). Aşadar, un tratat de pace încheiat într-un loc pe care astăzi îl trecem cu vederea mult prea uşor. Documentele au fost semnate lângă o fântână aflată astăzi pe teritoriul satului bulgăresc. În urma acestui tratat otomanii au fost obligaţi să recunoască independenţa Hanatului Crimeii iar Austriei i-a fost cedată Bucovina. Rusia a obţinut numeroase avantaje materiale, politice, economice şi mai ales teritoriale (primeşte regiunea Yedisan şi implicit ieşirea la Marea Neagră). Este un tratat care a dezavantajat ţările române, pentru că Rusia a primit şi dreptul de a proteja credincioşii ortodocşi de peste tot şi a folosit această prerogativă în Ţara Românească şi Moldova, intervenind puternic în timpul domniilor fanariote. Acest tratat semnat de feldmareşalul Piotr Rumianţev şi de reprezentanţii sultanului Abdul Hamid a fost încheiat aici, la Cuiugiuc – Cainergeaua Mică, în satele Dobrogei noastre istorice…

Bibliografie – AD Xenopol  – Războaiele dintre români şi turci şi înrâurirea lor asupra Ţărilor Române.

Sursă foto – tipărituriromâneşti.files.wordpress.com (facsimil tratatul Kuciuk Kainargi)

[codepeople-post-map]