Pe vremuri, în perioada Imperiului Roman, s-a numit Durostorum și a fost unul din marile orașe ale provinciei  Moesia Inferior. Alte nume purtate au fost Durostor, Drâstor, Drastar și în fine, Silistre, cum i-au zis turcii (turco-otomană). Aparținând Bulgariei, Silistra de astăzi este în continuare un oraș dobrogean cu povești extraordinare. Ne vom concentra asupra celor din prima jumătate a secolului XIX, o perioadă extrem de tulbure, în care Dobrogea noastră, provincie a Imperiului Otoman a fost teatru de operațiuni în războaiele sângeroase purtate contra Rusiei Țariste (războaiele ruso-turce).

Ocupația rusă și planurile germanului

În 1829, după pacea de la Adrianopole, tabăra învinsă (Imperiul Otoman) a cedat Silistra Rusiei învingătoare. Era deja aproape ruinată după războiul devastator dintre cele două mai forțe ale lumii. Silistra a fost oferită ca zălog pentru plata cheltuielilor de război, care se ridicau la 11,5 milioane de galbeni. Șapte ani a stat sub ocupație, pentru ca apoi să fie din nou preluată de Înalta Poartă. În 1837, la cererea sultanului Mahmud II (1808 – 1839) tânărul ofițer și inginer german Helmuth Von Moltke (Bătrânul – The Elder), viitorul celebru feldmareșal prusac a venit în Dobrogea, la Silistra și a conceput planul de refacere a bătrânei cetăți. Pentru o vreme, nu s-au găsit însă bani pentru lucrarea efectivă iar anii au trecut. Sultanul Mahmud II a trecut în neființă iar locul său a fost luat de fiul său, tânărul Abdul Medgid, cel ce avea să fie supranumit Reformatorul…

Refacerea cetății

În 1847, Abdul Medgid (1839-1861) a venit în Dobrogea. Pe baza planurilor lui Von Moltke, Silistra a fost reconstruită.  A fost înconjurată cu un uriaș zid de piatră iar în afara acestuia exista un șanț mare și umplut cu apă. Avea patru mari porți de fier: Ceair Kapusi (Poarta Ceairului), Istambul Kapusi (Poarta Istanbulului) Ermeni Kapusi (Poarta Armenilor) și Serai Kapusi (Poarta Palatului). În interiorul cetății au fost create și două depozite de muniții pentru ca orașul să se poată apăra mult mai bine, în fața dușmanilor. Orașul refăcut avea să se dezvolte mult în următorii ani și să cuprindă între zidurile sale o populație numeroasă, câteva mii, marea majoritate turci, dar și români bulgari, armeni, greci sau evrei. Pentru siguranța tuturor, regulile orașului erau însă severe: cele patru porți se deschideau la 6 dimineața și se închideau la 6 seara. Cine nu apuca să ajungă la timp, rămânea perste noapte în afara zidurilor căci cei patru kapugii (șefii porților) nu făceau excepție pentru nimeni…

Mesajul sultanului

Vizita lui Abdul Medgid avea să schimbe fața orașului altădată distrus de războaie. Sultanul și-a mai lăsat într-un fel amprenta: în grădina publică de pe malul Dunării a fost amplasată o inscripție comemorativă, o placă de marmură, cu mesajul său. S-a scris pe acestă placă, printre altele, cu litere arabe: “Majestatea sa , Sultanul Abdul Medgid… Padișahul veacului care a asigurat liniștea întregii lumi cu înțeleapta-i conducere. În amintirea vizitei sale s-a ridicat acest monument, care va rămâne până la sfârșitul lumii… spre veselia lumii întregi… Până la sfârșitul lumii gloria acestui padișah va luci ca un soare fericit. A venit la Silistra, Șahul și Suveranul mulțimii, Medjid Han. Iată data: 1253 (n.a. după cronologia otomană, după Hegira) Umilul Mustafa Izet, fiul lui Iesari a săpat în piatră inscripția”…

Fortăreața de pe deal – Medjidi Tabia și tunelul subteran

Refacerea efectivă a Silistrei a fost doar o parte a lucrării. Tot în baza vechilor planuri ale lui Von Moltke, la aproximativ 3 kilometri de oraș, pe un deal ce străjuia zona, a fost ridicată o fortăreață impresionantă. A fost botezată Medgid Tabia sau Medjidi Tabia, după numele tânărului său întemeietor. Era de formă dreptunghiulară, cu o suprafață de 500 de metri pătrați și construită din mari blocuri de piatră. Zidurile sale crenelate erau înalte de 10 metri și groase de 1 metru. Avea o singură poartă de acces. Fortăreața comunica cu Silistra printr-un tunel subteran, care ajungea și într-un depozit ascuns de muniții, de sub pământ. Medjidi Tabia a fost terminată în 1853 de guvernatorul Dobrogei, Said Pașa și avea să își dovedească importanța în Războiul Crimeii (1853-1856) când a apărat cu succes orașul… Medgid Tabia și-a avut rolul său și în războiul ruso-turc din 1877 -1878, în urma căruia România și-a câștigat independența. Și astăzi, pe zidurile sale pot fi văzute nume ale unor soldați români.

Motivul lui Abdul Medgid

Se spune că vizita sultanului în Dobrogea anului 1847 ar fi avut mai multe motive, unul dintre ele fiind mai puțin obișnuit. Călătoria lui avea ca destinație și o reședință din apropiere (satul Rahman Așiclar) care îi aparținea fostului beylerbey Ibraim Pașa. Cei doi s-au întâlnit iar sultanul a rămas peste noapte în casa nobilului. A fost o vizită de mulțumire pentru că Ibraim Pașa salvase Silistra. Se întâmplase în 1828, când apărătorul orașului, Ahmet Pașa nu avea bani pentru a-și întreține armata de 4000 de oameni iar situația era critică. Ibraim Pașa, foarte bogat, a suportat toate cheltuielile. După războiul cu rușii, Imperiul îi datora nobilului peste 250.000 de lire dar acesta nu a vrut să îi mai primească și a șters datoria, din dragoste de țară. Au trecut 21 de ani de la acea întâmplare dar Abdul Medgid a ținut să îi mulțumească personal pentru acel gest. Abdul Medgid a fost un sultan luminat și care a reformat fața Imperiului Otoman, smulgându-l din Evul Mediu și aducându-l în vremuri moderne. A reorganizat armata, a introdus primele bacnote, a înființat școli, universități și academii, fiind interesat de creșterea gradului de civilizație. A impus înlocuirea turbanului cu fesul… A fost un monarh care a dus războaie dar care visa mereu la pace… A fost un adept al toleranței religioase, un om deschis către Europa… A murit din păcate de tânăr, la nici 39 de ani… De pe urma sa avem numeroase povești iar în Dobrogea, pe lângă vizita sa la Silistra, avem Medgidia, un oraș modern care îi poartă numele întemeietorului său…

Bibliografie – Analele Dobrogei 1932-1933 – Valerian Petrescu, Regional History Museum Silistra – Tourist Sites in Silistra, Pontica, Istoria Imperiului Otoman, Helmuth von Moltke – Enciclopedia Britanica, Călători străini în Țările Române

Sursa foto – Regional History Museum Silistra, Fortareata Medjidi Tabia, vedere aeriana

[codepeople-post-map]