Patria cailor sălbatici, ultimii cai liberi ai Europei… Este şi singurul loc de pe bătrânul nostru continent unde prin hăţişuri se găsesc liane lungi şi mlădioase, imposibil de rupt chiar şi de către cel mai puternic dintre oameni. Pădurea Letea este un tărâm magic, care, cum altfel, a născut mereu poveşti. Unele sunt greu de crezut dar au supravieţuit decenii de-a rândul şi dau locului un farmec aparte. Aşa este legenda viperelor din copaci, cele care la începutul secolului (spune tradiţia locului) îşi pândeau prada de pe ramurile bătrâne, se încordau şi săreau asupra victimei fie aceasta mică rozătoare a pământului, jivină de talie medie sau chiar fiu al lui Adam. Greu de crezare, dar bătrânii Letei spun că vipera pădurii chiar ataca astfel, pe vremuri, omul. Specialiştii spun că este doar o poveste menită să sperie copiii şi să îi împiedice să se avânte singuri prin pădure. Cine ştie… Tainele sunt multe, aşa cum sunt şi cele ale numelui purtat de această Pădure. Unii îl traduc ca sălaş de vară dar mulţi preferă să îi lege numele de o altă poveste. Aceasta din urmă spune că Letea vine de la Lete, numele unei frumoase cadâne, favorita unui paşă. Se spune că frumoasa şi-ar fi pierdut viaţa chiar în codrii grindului, cu sute de ani în urmă, şi că pentru ca numele ei să nu fie uitat niciodată, turcul a botezat astfel locul… O simplă poveste, veţi spune… o poveste frumoasă, care mai dă însă un pic de magie acestui tărâm de basm….

sursă foto – infopensiuni.ro

[codepeople-post-map]