În anul 1261, Bizanţul a încheiat un tratat cu unul dintre aliaţii săi, Republica Genova, căreia i-a predat monopolul comercial la Marea Neagră. Italienii veniţi din Zena (aşa i se mai spunea Genovei) au dezvoltat zona, ctitorind sau reclădind aşezări. Până în 1484, când pierd total controlul comerţului din zonă, genovezii au desfăşurat o activitate extrem de înfloritoare iar vechea Sciţie Minor a redevenit o provincie foarte bogată… Trei dintre porturile strategice preluate de aceşti comercianţi extraordinari au fost cele de la Gurile Dunării: Chilia, Sulina şi Sfântu Gheorghe. Într-un material anterior am vorbit despre Licostomo (Gura de Lup), din zona Periprava, cea care a fost confundată cu Chilia, oraş port extrem de important în istoria României. Chilia a fost însă aşezare distinctă iar azi, pe teritoriul României avem Chilia Veche, o comună cu peste 3000 de locuitori, cea mai numeroasă comunitate rurală din Delta Dunării. Aflată pe malul românesc, chiar în faţa Chiliei pentru care Ştefan cel Mare a luptat atât, Chilia Veche a fost în antichitate o aşezare grecească iar mai apoi, una romană. Se ştie că în anul 334 Î.H, cetatea ce purta numele legendarului Achile a fost fortificată din ordinul lui Alexandru Macedon. Mai târziu a apărut pe hărţile genovezilor, care au profitat cât au putut de mult de o aşezare amplasată extraordinar. Turcii i-au spus Eskil Kalle şi au menţionat-o în documente, ca una dintre cele mai vechi aşezări ale Dobrogei. Sulina era de asemenea un port genovez înfloritor. Romanii au folosit oraşul care reprezenta graniţa dunăreană a Imperiului, iar pentru bizantini a fost şi mai importantă. Împăratul Constantin Porfirogenetul menţiona în veacul al X-lea „Solina” ca una din aşezările importante din Dobrogea. Genovezii au preluat şi exploatat din plin şi acest port, fapt atestat de portulanele din sec. XIV – XV (ex. harta lui Pietro Visconti din 1327). Fiecare braţ al Dunării a fost important pentru Bizanţ şi pentru negustorii genovezi. Este şi cazul sudicului San Giorgio, (astăzi Sfântu Gheorghe), care apare sub acest nume pe harta aceluiaşi Visconti. Genovezii au făcut negoţ şi câteva decenii după preluarea Dobrogei de către otomani, dar inamicul cu Semilună era un adversar mult prea puternic pentru temerarii negustori. Marile corăbii de comerţ ale Genuiei au părăsit Dobrogea… povestea lor a rămas…