Despre misterioasa şi controversata hartă a amiralului otoman Piri Reis aţi auzit cu siguranţă. Acest document cartografic ce datează din secolul XVI a născut numeroase dezbateri aprige şi fel de fel de teorii, unele mai surprinzătoare decât altele. Întrebări fără răspuns au apărut mai ales pentru că această hartă a lumii din 1513 prezintă şi coasta Antarcticii (ce conţine Polul Sud geografic), continent descoperit oficial în 1820 de expediţia rusă condusă de von Bellinghausen şi Mikhail Lazarev. Despre existenţa continentului sudic se ştia de mult însă misterul hărţii lui Piri Reis este altul: el prezintă limita insulară a Antarcticii, imaginea ei de sub gheaţă şi nu linia de coastă formată din calota glaciară. Mulţi afirmă că aceste coaste sudice sunt prezentate pe hartă aşa cum pot fi văzute doar dintr-un aparat de zbor şi chiar s-a spus că o asemenea cartografiere nu ar fi putut fi făcută decât acum mai bine de 6000 de ani, sau chiar 9000 de ani (când coastele continentului nu erau acoperite de gheaţă). Sunt teorii şocante! Lăsăm pentru moment însă aceste mari controverse şi revenim la Dobrogea noastră, care apare şi ea pe celebra hartă a lui Piri Reis, hartă a lumii realizată pe piele de gazelă şi intitulată Cartea Navigaţiei (Kitab-i Bahriye). Avem astfel informaţii extrem de interesante despre ţinutul dintre Dunăre şi Mare (Bahr – i-Syzah, Karadeniz), provincie a Imperiului Otoman încă din anul 1420. Pe una din hărţile amiralului apare întreaga Dobroge, cu nume otomane. Insula Şerpilor (nr.1) este Yilan Adasi, Gura Sulina (nr.2) este Sunne Bogazi, Gura Sfântul Gheorghe (nr.4) este Hizir Ilyas Bogazi iar Gura Portiţei (nr.5) – Portice Bogazi. Sunt menţionate şi mai multe localităţi dobrogene: Orasvat (Hârşova, nr.13), Kostence (Constanţa, nr.14), Tuzla (nr.15), Mankalya (Mangalia, nr.16), Rasova (Rasovat, nr.17), Tulca (Tulcea, nr.9), Deyal (Dăeni?, nr.10) dar şi din afara Dobrogei: Kalas (Galaţi, nr.11), Ibrail (Brăila, nr.12) sau Ismail Kal asi (Cetatea Ismail). Cartografierea Dobrogei şi a Europei a fost mult mai facilă decât cea a altor continente, Piri Reis desenând însă şi coastele de Nord şi de Sud ale Americii, Asia, Africa dar şi Groenlanda. Piri Reis a mai făcut apoi o hartă a lumii în 1528, în care este prezentată mai în detaliu America. Geograful şi navigatorul Piri Reis, pe numele său adevărat Ahmed Muhiddin Piri (Reis/Rais înseamnă în turca otomană căpitan sau amiral) a trăit între cca 1465 – 1554 fiind executat din ordinul lui Soliman Magnificul (Suleyman, 1520-1566). Prima sa hartă a lumii, cea din 1513, i-a fost prezentată sultanului Selim I (1465-1520, tatăl lui Soliman) în anul 1517. S-a pierdut timp de mai bine de 4 secole dar a fost descoperită în 1929 în Palatul Topkapî. La realizarea primei sale hărţi a folosit ca surse declarate 20 de hărţi (o altă variantă spune că au fost 34 de hărţi) printre care şi una a lui Cristofor Columb, pusă la dispoziţie de un marinar spaniol care ar fi navigat în 1492 alături de marele navigator. Piri Reis a folosit ca sursă şi hărţi ptolemaice (realizate la Alexandria, în antichitate de geograful grec Claudius Ptolemeu (87-165 d.H) sau pe baza informaţiilor preluate de la acesta), una arabă (a Indiei) dar şi hărţi portugheze. Partea de hartă care reprezintă Dobrogea nu trezeşte deloc mari controverse faţă de cele din alte continente. Consemnarea localităţilor dintre Dunăre şi Marea Neagră este însă de o mare importanţă pentru istoria provinciei noastre istorice. Cât despre enigmele hărţii lui Piri Reis, controversele şi teoriile continuă…
Bibliografie – Dobrogea în izvoarele cartografice otomane sec.XV -XIX – coordonator Virgil Coman, transliteraţie din turco-osmană Ahmet Yenikale, lucrare realizată cu sprijinul Consulatului General al Republicii Turcia la Constanţa; Explore Istanbul – The Piri Reis Map; Islamic Charing in the Mediterranean – JB Hartley, D Woodward; Cristian Terran – Hărţi misterioase – Harta lui Piri Reis – Conspiraţii şi mistere wordpress.com;
Sursa foto – harta nr.2 (detaliu harta lui Piri Reis – sbct Cetatea Varna, Caraburun, Dobrogea în izvoarele cartografice otomaner, pag 15)
[codepeople-post-map]
