Cea mai de preţ comoară istorică a milenarei urbe Constanţa se găseşte, aşa cum bine ştim, în Camera Tezaurului din incinta Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie. Unicul şi extraordinarul Glykon, emblematicul grup statuar Fortuna şi Pontos, reprezentarea zeului Mithras ucigând taurul sau statueta misterioasei Cybele sunt doar câteva dintre cele 24 de piese care compun “marea comoară”.

Ce se ştie mai puţin este însă modul în care au fost descoperite aceste vestigii deosebite, admirate acum o lume întreagă. În primăvara anului 1962, în zona Gara Veche se lucra de zor la scoaterea unor şine de cale ferată. În acel loc, în apropierea străzii Traian, urmau să se construiască mai multe blocuri. La un moment dat, în urma unor săpături de suprafaţă, din pământ a ieşit capul unei statui.

Era capul Zeiţei Fortuna, cea a Norocului, care făcea astfel un cadou nesperat urbei mderne. S-a continuat cercetarea şi a fost imediat dezvăluit întregul tezaur: toate cele 24 de piese erau grupate cu grijă pe o platformă zidită, în apropierea unui zid datat ulterior ca fiind de epocă romano-bizantină (n.r. sec V-VI). Piesele au fost cu toate create însă mult mai devreme, în secolele II-III, astfel că, este sigură teoria că cel puţin două secole ele s-au aflat expuse în templele cetăţii Tomis. În mod cert, putem să vorbim de mai multe temple, întrucât tezaurul adună laolaltă divinităţi greco-romane (Nemesis, Hermes, Selene) , asiatice (Mithras, Cyebele), egiptene şi băştinase (ex. Cavalerul Trac). Specialiştii au ajuns la concluzia că tezaurul păgân a fost ascuns într-o perioadă în care creştinismul devenit religie de stat, ajunsese la rândul său să prigonească cultele mai vechi.

Astfel, în timpul unui conflict religios, unul sau mai mulţi adoratori ai cultelor păgâne au ascuns tezaurul de furia creştinilor. Acesta a stat sub pământul bătrânului Tomis timp de aproximativ un mileniu şi jumătate, aşteptând momentul să iasă înapoi în lume. Iar acest moment a fost decis de… Fortuna.

[codepeople-post-map]