✅Ziua Unirii Basarabiei cu România este marcată în fiecare an la 27 martie, fiind instituită ca zi de sărbătoare națională prin Legea nr.36/2017.

✅În urma Tratatului ruso-turc de la Bucureşti din 16 mai 1812, Rusia a anexat partea dintre Prut şi Nistru a Moldovei, asupra căruia administraţia rusă va extinde numele de Basarabia, dat anterior numai părţii de sud al acestui vechi teritoriu istoric românesc.

✅În pofida procesului de deznaționalizare și a schimbărilor demografice, populația românească a rămas majoritară, elitele sale luptând pentru răspândirea culturii naţionale, în scopul păstrării identității românești. Pe fondul creat de revoluția rusă din 1905, liderii basarabeni au iniţiat o vie campanie pentru oprirea rusificării, introducerea limbii române în instituţiile de stat, pentru libertăţi democratice și autonomie în Basarabia.

✅Abia în urma disoluției puterii regimului țarist, ca urmare a victoriei revoluţiei la Petrograd, în Basarabia a luat fiinţă Partidul Naţional Moldovenesc (Chişinău, aprilie 1917). În iunie s-a constituit Sfatul Central al deputaţilor soldaţi şi ofiţeri moldoveni. Delegaţii au cerut convocarea la Chişinău a Sfatului Ţării, care să hotărască asupra autonomiei Basarabiei.

✅Conducerea centrală bolşevică de la Petrograd a trimis un număr de activişti susţinuţi de militarii bolşevici, pentru a împiedica separarea provinciei de Rusia.

✅În octombrie 1917, Congresul soldaţilor moldoveni (800 delegaţi reprezentând peste 250.000 militari), întrunit la Chişinău, a hotărât autonomia teritorială şi politică a Basarabiei, în cadrul Republicii Federative Democratice Ruseşti, precum şi constituirea unui nou Sfat al Ţării.

✅Acest nou Sfat şi-a deschis lucrările cu 150 deputaţi, din care: 105 români, 15 ucraineni, 14 evrei, 7 ruşi, 2 germani, 2 bulgari, 2 găgăuzi, 1 polonez, 1 armean, 1 grec, proporţional cu ponderea tuturor etniilor. A urmat formarea unui guvern – Consiliul directorilor – şi proclamarea Republicii Democratice Moldoveneşti, ca parte a Republicii Federative Democratice Ruseşti (2 decembrie 1917).

✅Organizaţia militară bolşevică de la Odessa a încercat însă preluarea puterii la Chişinău printr-o lovitură de forţă, fapt care a determinat Consiliul Directorilor să ceară autorităţilor române de la Iaşi asistenţă militară. În aceste împrejurări, la 24 ianuarie 1918, a fost proclamată independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti. Mişcarea pentru unirea cu România câştigase însă repede teren printre locuitorii țării, inclusiv în rândul minorităților, întrucât era singura alternativă reală la amenințarea bolșevizării țării și instaurarea anarhiei revoluționare.

✅La 27 martie 1918, Sfatul Ţării, organul suprem al puterii, a votat unirea Basarabiei cu România (86 voturi pentru, 3 împotrivă, 36 abţineri, 13 deputaţi absenţi), fixând însă o serie de condiţii, a căror esenţă se referea la păstrarea drepturilor şi libertăţilor deja dobândite. Votul Parlamentului de la Chişinău a fost o acţiune eminamente politică, în al cărei deznodământ fericit au avut o contribuţie hotărâtoare o serie de personalități precum Ion Inculeț, Pantelimon Halippa, Ion Pehlivan, Constantin Stere, Onisifor Ghibu.

Sursa: Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe