Clotho – „Torcătoarea” de la Napoca, zeița destinului, soartei și norocului

În afara zidurilor orașului roman Napoca (oraș care se întindea în zona centrală a orașului de azi), s-a descoperit acest vas antropomorf de sec. II-III, din lut ars, reprezentând-o pe Clotho. Piesa a intrat în colecțiile Muzeului Ardelean în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, de unde a ”moștenit-o” MNIT.

Deși capul personajului lipsește, puteți observa delicatețea drapajelor veșmântului, prezența brățărilor și a colierului, dar, mai ales, a simbolurilor caracteristice: fusul și fuiorul între care se întinde firul tors, simbolul firului destinului uman și cosmic.

”Parcele” sau ”Fatele” (”Tria Fata”) sunt divinităţile care reprezintă destinul, soarta şi norocul. Ele sunt corespondentele romane ale Moirelor greceşti, grup divin compus din trei zeiţe: Clotho – „Torcătoarea”, Lachesis – „Ursitoarea”, Atropos – „Fatalitatea”. Acestea erau considerate fie fiicele zeului Kronos, fie ale zeiţei Nyx sau chiar ale lui Zeus.

Cele trei zeiţe simbolizau soarta oamenilor, dar şi a zeilor şi a întregului Univers. Anticii credeau că ele torc firul vieţii fiecăruia, îl ţes şi apoi îl taie. Legătura lor simbolică cu destinul a făcut ca Parcele să fie implicate în toate momentele „de trecere” ale vieţii omului: naşterea, căsătoria şi moartea. Credincioşii le celebrau prin diverse ritualuri şi ceremonii şi le aduceau ofrande specifice în toate aceste momente, cultul lor fiind unul extrem de popular în toate mediile sociale.

Puterea Parcelor se extindea şi asupra destinului divinităţilor. Mitologia le descrie prezidând naşterea şi căsătoria principalilor zei şi zeiţe, precum şi asistând la moartea unora dintre cei mai cunoscuţi eroi. Atributele lor simbolizează de asemenea funcţia de divinităţi ale soartei şi destinului. Clotho este reprezentată ţinând fusul şi fuiorul, Lachesis cu sorţii vieţii, iar Atropos cu globul, bagheta şi volumen-ul.

În expozițiile MNIT, găsiți multe alte descoperiri fascinante ale trecutului, care vă redau atât ”Istoriile Clujului”, cât și viața romanilor pe ”LIMES”.

Sursa: Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei

Tag-uri: , , ,

Articole Interesante

Nu sunt alte articole.

Folosim cookie-uri pentru analiza traficului pe pagini și produse și menținerea setărilor. (ex: Funcția "Ține-mă minte" sau setări legate de GDPR).

Salvat!
Setări confidențialitate


  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined
  • PHPSESSID

Refuz toate
Accept toate