Un monument funerar uriaş, greu de câteva tone ne spune povestea unei oficialităţi dobrogene de acum două milenii. La Ulmetum (Pantelimon) a fost găsită piatra funerară a lui Gaius Iulius Quadratus, un cetăţean roman probabil cu origini indigene, care a trăit în Dobrogea noastră în urmă cu aproape două milenii (sec.II d.H). Inscripţia şi desenele de pe monument (scene de arat şi păstorit) dovedesc faptul că acest Quadratus era un om foarte bogat, cu mari proprietăţi agricole şi proprietar al multor turme de vite şi care îşi avea probabil casa (villa rustica) în apropierea aşezării Ulmetum. Pe vremea aceea Ulmetum se afla în plin centrul teritoriului ce aparţinea administrativ de Capidava (Cetatea de la Cotitură), care era în acele timpuri un fel de comună autonomă de care depindeau toate satele (vicus-uri) din centrul Scytiei Minor. Aflăm din inscripţie că Iulius Quadratus a fost “princeps loci”, un fruntaş al locului, conducător al satului Ulmetum. În acelaşi timp, el îndeplinea şi funcţia de “quinquennalis teritorii Capidavensis”, un fel de magistrat suprem al zonei. Atribuţiile sale erau de ordin administrativ, mai ales fiscal, fiind un înalt funcţionar ales pe cinci ani (quinque) şi care se ocupa de strângerea taxelor. La acea vreme, Capidava era deja un castru important de pe Dunăre (fusese construit de Traian) iar aşezarea era o veritabilă capitală a regiunii. Potrivit lui Pârvan, cetatea romană în care Quadratus a îndeplinit ulterior funcţia de magister a fost construită pe locul legendarei dave getice a lui Dapyx, unul dintre ultimii dinaşti autohtoni care au încercat să opună rezistenţă împotriva cuceritorilor de la Roma…

 Bibliografie – Maria Munteanu, Pontica 3, “Cu privire la organizarea administrativă a teritoriului capidavens (sec I-III)”

Surse foto –  cjc.ro(deschidere), capidava.ro, ISM, Viorel Ştefan Georgescu