Viitoare Regină, Maria Alexandra Victoria s-a născut pe 29 octombrie 1875, la Eastwell Park, în comitatul Kent, Anglia. Fiica lui Alfred al Marii Britanii și al Irlandei, duce de Edinburgh, și a Marii Ducese Maria Alexandrovna a Rusiei, s-a căsătorit pe 10 ianuarie 1893 cu Principele Moștenitor Ferdinand al României. Între 1914 și 1927, a fost Regina României și a trecut în neființă pe 18 iulie 1938, la Sinaia.

… „al doilea soare“
A venit în România în 1893 și s-a impus rapid ca o personalitate remarcabilă, câștigând admirația poporului prin farmecul și naturalețea sa. Poetul George Coșbuc i-a dedicat o poezie, exprimându-și dorința ca ea să devină un „al doilea soare“ pentru națiune. Deosebit de inteligentă și atrăgătoare, Principesa Maria s-a implicat activ în viața culturală românească și a susținut numeroase cauze caritabile.

„Mama Regina“, „Mama răniților“ și „Regina-soldat“
În 1914, a fost încoronată regină, iar Primul Război Mondial a transformat-o într-un simbol al naționalismului românesc. A fost activă pe front, încurajând soldații și răniții, fără a se teme de pericolele războiului sau de epidemii. I s-au conferit titlurile de „Mama Regina“, „Mama răniților“ și „Regina-soldat“, având, de asemenea, rolul de comandant onorific al Regimentului 4 Roșiori. A înființat organizația „Regina Maria“, care a dezvoltat spitale în Moldova și servicii de ambulanță, considerând apropierea de popor o adevărată onoare.
După război, a călătorit în Franța și Marea Britanie pentru a susține cauza României la Conferința de Pace de la Paris. A avut un impact semnificativ în diplomatia internațională, câștigând respectul liderilor precum Raymond Poincaré și Lloyd George. O întâlnire memorabilă a fost cu Georges Clemenceau, unde a solicitat ajutor pentru redobândirea teritoriilor pierdute.

Un simbol
Regina Maria a devenit un simbol al României pe scena internațională, bucurându-se de o popularitate remarcabilă. Vizita sa în Statele Unite, desfășurată între octombrie și decembrie 1926, a marcat un moment de vârf în recunoașterea globală, fiind întâmpinată cu entuziasm în orașe importante precum New York și Washington, D.C.
După moartea lui Ferdinand I, în 1927, Maria și-a dedicat eforturile sprijinirii nepotului său, regele Mihai, asigurându-se că acesta are parte de o copilărie normală, în ciuda responsabilităților sale.

Copiii reginei
Regina și Regele Ferdinand au avut șase copii: Carol, Elisabeta, Mărioara, Nicolae, Ileana și Mircea. În memoriile sale, Maria a subliniat importanța familiei, afirmând că tot ce făcea era pentru fericirea copiilor.
A publicat numeroase lucrări, inclusiv cărți pentru copii și autobiografii, având un impact considerabil în literatura română și internațională. „Povestea vieții mele“ a avut un mare succes în Marea Britanie, iar Regina a fost prima femeie care a prezidat un dineu al Fondului Literar Regal.

Inima reginei
Regina Maria a suferit de o boală gravă în 1936 și, în ciuda tratamentelor, a murit pe 18 iulie 1938, la 62 de ani. Conform dorinței sale, inima a fost depusă în capela „Stella Maris“ din Balcic. După cedarea Cadrilaterului, urna a fost mutată la Bran, dar a suferit deteriorări în timpul regimului comunist. În 2015, inima a fost readusă la Castelul Pelișor, unde a bătut pentru ultima oară, o alegere simbolică menită să onoreze ultima dorință a Reginei