Am ajuns pentru prima oară la Pecineaga, în urmă cu mai bine de două decenii, însoțind un prieten care trebuia să își viziteze bunicii.
Un sat dobrogean cu nimic ieșit din comun, dar cu un nume misterios. Bunicul amicului meu, un om citit, fost învățător la școala din sat mi-a spus că numele așezării vine de la un trib de migratori nomazi, pecenegii, care au întemeiat satul în urmă cu foarte mult timp. Domnul Gheorghe mi-a povestit că pecenegii erau un popor de neam turanic, ramura turcă, care au ajuns în Dobrogea, undeva la începutul mileniului II, după Hristos, în plin Ev Mediu Timpuriu. După scurta escapadă de la Pecineaga, am încercat să aflu mai multe despre pecenegi și am reușit să obțin date și nume certe ale acestei povești. Așa am aflat că alungați de uzi și de kazari din stepele natale de la Est de Volga, pecenegii au coborât până pe pământurile românilor, inclusiv în Dobrogea, unde au intrat în conflict cu Imperiul Bizantin. În anul 1048, un conducător mai mic pe nume Kegen a intrat în conflict cu Marele Han Tyrachus, undeva în Țara Românească și a fost forțat să plece, ajungând pe pământurile noastre dintre Dunăre și Mare. Kegen și cei 20.000 de pecenegi care îl însoțeau au întemeiat o așezare chiar în zona Pecineaga. După câteva lupte sângeroase, împăratul Bizanțului, Constantin IX Monomachos a decis să facă pace cu migratorii. Le-a dat terenuri întinse în toată provincia, iar în schimb i-a obligat să se creștineze. Kegen a devenit vasal al Bizanțului, a primit titlul nobiliar de patriciu și 3 cetăți pe malul Dunării. La scurt timp după încheierea păcii, dușmanul lui Kegen, Marele Han Tyrachus, a trecut Dunărea în Dobrogea însoțit de 80.000 de pecenegi. A urmat o bătălie extrem de sângeroasă, câștigată însă de Kegen, care dispunea de o forță militară mult mai mică. Istoria nu a păstrat date despre cum a reușit Kegen să își învingă vechiul dușman. Cert este însă că Tyracus a trebuit să se recunoască învins și a părăsit pământurile Dobrogei, trecând la Sud de Dunăre, pe actualul teritoriu al Bulgariei. Creștini fiind, pecenegii lui Kegen au renunțat la viața de nomazi și s-au contopit în următoarele secole cu românii, dispărând ca etnie. Povestea lui Kegen este extrem de interesantă dar un aspect al acestor eveniment continuă să ridice serioase întrebări. Astfel, nimeni nu știe de ce atât satul constănțean Pecineaga, cât și așezarea Peceneaga din Tulcea, fac referire la o femeie din tribul migrator și nu la hanul Kegen sau la un războinic. Cine a fost pecineaga care a dat numele așezării din județul nostru și ce anume a înfăptuit, aceasta este o enigmă, pe care de asemenea, vom încerca să o descifrăm…
[codepeople-post-map]
