După războiul Crimeii, în anul 1856, Constanța era o așezare aproape ruinată pe care martorii vremii o descriau astfel: „ Nu rămăseseră decât câteva case și o mână de locuitori… În mijlocul orașului, case dărâmate și maidane, iar de pe la Grand Hotel spre Anadolchioi nu te puteai aventura decât cu pază, de frica lupilor”.

Situația se schimbă radical în următoarele decenii. Alipirea Dobrogei la România (1878), construcția Podului de la Cernavodă, a gării CFR, dezvoltarea și modernizarea Portului Constanța, toate acestea contribuie decisiv la transformarea vechiului Tomis. Dintr-un orășel de vreo 8000 de locuitori (pe la 1890), Constanța ajunge în 1924 să aibă o populație de 65.000 de locuitori.

Este cel mai mare oraș din Dobrogea și principala stațiune turistică. Românii din întreaga țară visează să își petreacă vacanțele în orașul de pe țărmul Mării Negre, să se bucure de băile de soare și de plajele cu nisip fin (Duduia, Tataia etc). Constanța cunoaște un boom economic iar turismul devine înfloritor. Restaurante, hoteluri, birturi, grădini publice, magazine moderne, toate acestea se găsesc la orice pas. Se construiesc edificii solide și frumoase, palate și vile impozante iar traiul este unul dulce, într-o urbe cosmopolită, care se dezvoltă extraordinar de mult. De la gara CFR primele clădiri impozante sunt Tribunalul, Curtea de Apel și Prefectura.

Inima orașului este însă Piața Independenței (astăzi Piața Ovidiu), unde tronează statuia poetului latin, exilat la Tomis. Piața este dominată de Palatul Comunal (azi Muzeul de Istorie Națională și Arheologie). Oficiul Poștal al orașului funcționa în clădirea în care astăzi avem Muzeul de Artă Populară.

Orașul are opt bulevarde: Gen. Averescu (azi Faleza de la Cazino), PP Carp, Elisabeta, Ferdinand, Independenței, Principesa Ileana, Principesa Maria, Regina Maria. Trei alte importante artere sunt Strada Carol (azi Bulevardul Tomis), Mircea cel Bătrân și Traian. Piețele importante ale orașului sunt Independenței, Basarab, Carol, Griviței, Ștefan cel Mare, Unirei (Hale).

Constanța are numeroase hoteluri, restaurante, teatre (Cazinoul Comunal, Elpis etc), grădini (Gruber, Tataia). Despre cum arăta Constanța în acest an 1924, despre serviciile turistice oferite și despre prețuri vom vorbi însă într-un material viitor…

Va urma

Bibliografie

• „Constanța și Techirghiolul, Constanța și împrejurimile” – Ghid ilustrat 1924” – autori Th. Ionescu, N.Duployen – prefață de Orest Tafrali, Institutul Grafic Albania – Constanța, Primul ghid turistic al Constanței

• Analele Dobrogei – serie veche

• Doina Păuleanu – „Constanța 1878 – 1928 Spectacolul modernității târzii”, Ed. Arcade 2006

• Camille Allard – Între Marea Neagră și Dunăre, Dobrogea 1855, Paris 2013

• Revista Pontica

• Citate din “Ghidul ilustrat” plus informații preluate de surse din operele “Ricordo di Constanta” (autor Col.Ionescu Dobrogeanu) și din discursul de deschidere al Congresului Camerei de Comerț – 1924, al președintelui Camerei, George Georgescu

Foto –

1. Foto deschidere – Piața Independenței; 2. Fragment hartă – Constanța 1921; 3. Prefectura, Curtea de Apel, Tribunalul; 4. Palatul Manissalian (azi nu mai există); 5. Școala de fete; 6. Bulevardul Elisabeta 7. Oficiul Poștal

– Fragment din harta „Constanța – 1921”, pusă la dispoziție de regretatul istoric Virgil Coman, fostul director al Arhivelor Naționale Constanța

– Fotografii de arhivă preluate din „Ghidul ilustrat – Constanța 1924” (Ionescu, Duployen)