Siria este acum scena unui cumplit război și teatrul unor acte de terorism îngrozitoare. ISIS distruge tot, inclusiv situri arheologice de o valoare inestimabilă. Printre acestea se numără și orașul antic Dura Europos, ale cărui ruine se (mai) găsesc în Nord-Estul țării, foarte aproape de malul Eufratului, lângă un sat numit Salhiye, între două așezări mai importante, Deir ez Zor și Abou Kemal. Acest sit arheologic are o relevanță deosebită și pentru istoria Dobrogei noastre, după cum vom arăta în cele ce urmează. Să începem însă cu începutul: În urmă cu două milenii aici a existat un mare oraș. Fusese întemeiat în 303 î.H de Seleucos I Nicator, fost diadoh (general) al lui Alexandru cel Mare, apoi succesor al acestuia și întemeietor al Imperiului Seleucid. Dura Europos a fost mai întâi un mare oraș al epocii elenistice, apoi unul roman. A fost un oraș al tuturor, cu lăcașuri de cult din toate religiile și care funcționau foarte aproape unul de altul, fără să existe incidente între credincioși (temple ale unor zei precum Baal, Adonis, sinagogi, biserici creștine etc). Aici a fost descoperită cea mai veche biserică creștină, cunoscută până în prezent și care ulterior, în anii 30, a fost reconstruită la Universitatea Yale (n.a. FONTES). Un oraș antic cosmpolit, care a existat mai bine de jumătate de mileniu, din 303 î.H și până în 257, când a fost abandonat de romani în urma asediilor sasanide. De ce este însă Dura Europos foarte important pentru istoria Dobrogei? Ruinele antice au fost descoperite în 1922/1923 de arheologul belgian Franz Cumont. Dincolo de ruinele impresionante ale orașului, cu ale sale edificii, arheologul a găsit și câteva scuturi ovale din lemn. Unul dintre ele (dimensiune 1,20 m pe 0, 80 cm) avea în interior o bucată de piele pictată. Nu era foarte mare, avea cam 45 de cm pe 18 cm. Marea albastră este reprezentată pe mare parte din pânză iar pe ea navigează corăbii romane. În dreapta este indicat drumul făcut de posesorul scutului de-a lungul țărmului vestic al Pontului Euxin (Dobrogea). Sunt menționate localitățile din această zonă precum și distanțele dintre ele, în mile romane. Uneori, lângă numele unui oraș este desenată și câte o casă, indicându-se probabil faptul că aici a fost făcută o oprire. Este practic un itinerar al proprietarului scutului, drumul parcurs de el până la Dura Europos. Potrivit arheologilor este vorba despre un arcaș, soldat al Cohortei XX Palmyrenorum sagittariorum, aflată în zonă în perioada 230-250 d.H. Desenul are elemente care indică realizarea sa prin 240, după ce Dobrogea fusese ținta invaziilor carpo-gote (238 d.H). Apar mențiuni precum Tomis – 33.400 pași și care potrivit I Mititelu arată distanța între acest oraș și mai sudicul vecin Callatis (și el oraș indicat pe desen). “Fluviul Istru – 44.000 de pași”, “Halmyris – 74.000 pași” (Murighiol), Stratonis (Tuzla), Amlaydina (probabil 23 August, zona callatiană), Bizone (Kavarna), Capul Tirizis (Cap Caliacra), Dionisopolis (Balcic) sau Mesembria (Nessebar) apar de asemenea pe harta soldatului.  Scutul cu harta litoralului vest pontic se află acum la Paris, în Biblioteca Națională a Franței. Rămâne un document extrem de important pentru Dobrogea antică (n.a. cu toate inexactitățile sale privind distanțele). Este una dintre cele mai vechi hărți din Pont, care mai există încă. Ce s-a întâmplat cu proprietarul scutului, care a fost soarta lui, ce poveste a avut, dacă a fost el desenatorul itinerarului sau dacă harta a fost făcută, pentru el, de către altcineva, acestea toate sunt taine pe care probabil nu le vom desluși niciodată…

Bibliografie – Fontes Historiae Dacoromane – Izvoare privind istoria României II; Revista Pontica 8 – Andrei Aricescu – Drumul militar de la Noviodunum la Callatis în lumina itinerariilor antice; CICSA / Notes on the Dura Europos map – autor Dragoș Hălmagi (Serie Nouă / Anul I / 2015, pag 41-51) – CICSA – Centrul de Istorie Comparată a Societăților Antice; Fr.Cumont / Fouilles de Doura Europos, 1926, Paris

Sursa foto -, fragment din itinerariul de pe scut / sursa – CICSA / Notes on the Dura Europos map – Dragoș Hălmagi (Serie Nouă anul I, 2015)

[codepeople-post-map]