În urmă cu mai bine de două milenii, în zona actualei comune moderne Tuzla, a existat Stratonis, un oraş întemeiat de coloniştii greci. Era un important port de escală pentru corăbiile ce veneau pe ţărmul vestic al Pontului, negustorii eleni fiind interesaţi de schimburi comerciale cu geţii şi sciţii din zonă. Stratonis s-a dezvoltat dintr-un siplu emporion (loc al tranzacţiilor comerciale), într-un oraş cu o populaţie numeroasă şi o viaţă economică prosperă. Ulterior, polisul grecilor a fost transformat într-o urbe importantă a Dobrogei romane şi a funcţionat alte câteva secole. Marea controversă legată de Stratonis este însă aceea a locaţiei sale, pentru că nici acum nu se ştie foarte bine unde anume a funcţionat această cetate a antichităţii dobrogene. Există două variante: situl de la Capul Tuzla şi aşezarea fortificată de la Zarguzon, actual lac ce în vechime era golf al Mării Negre. Mulţi arheologi merg pe ipoteza Capul Tuzla, pentru că izvoarele antice menţionează Stratonisul ca fiind o cetate pe malul mării, şi nu una în capătul unui golf adânc. Iată ce scria Geograful Anonim din Ravenna în opera sa “Descrierea lumii”: „Tot lângă Marea cea Mare este țara numită Tracia. În această țară au fost foarte multe orașe, dintre care unele pe malul Mării precum Dionisopolis, Bizone, Timum, Turiza, Callatis, Stratonis, Histria”. Citând alte izvoare antice, ca Tabula Peuntigeriana de exemplu, istoricii români Gheorghe Andronic și Andrei Rădulescu menționau Stratonisul ca cetatea de pe malul românesc al Mării Negre, între Callatis și Gurile Dunării. Alte izvoare vorbesc despre colonia grecească ca fiind aflată la o depărtare de 22 de mile de Callatis și de 12 mile de Tomis. În niciunul dintre documentele istorice cercetate în ultimul secol nu apare vreo mențiune că Stratonisul s-ar fi aflat în interiorul teritoriului (spre Zarguzon), ci mereu se spune că era un oraș pe malul mării, ceea ce ar confirma practic varianta Cap Tuzla. Că și la Zarguzon a funcționat la un moment dat o cetate, acesta este un lucru fără dubiu, dar foarte probabil este vorba despre un fort roman, cu ziduri groase de cinci – șase metri, după modelul Ulmetum și Dinogeția. Controversele pe această temă continuă şi doar cercetările arheologice ulterioare ar putea clarifica misterul, într-o bună zi…
Sursă foto şi bibliografie – dezvăluiri.ro
[codepeople-post-map]
