vineri, iulie 10, 2020

Aflată în Sudul extrem al Dobrogei, la doar câţiva kilometri depărtare de graniţa cu Bulgaria,  Dumbrăveni este cea mai mică comună a judeţului Constanţa, având aproximativ 550 de locuitori. Se mândreşte însă cu o comoară naţională, pe care şi-ar dori-o orice localitate a României, un obiectiv turistic şi cultural de o importanţă extraordinară.

Este vorba despre Rezervaţia naturală Canaraua Fetei, situată pe firul Văii Ceairului, acolo unde râul cu acelaşi nume răsare misterios în adevărata sa splendoare doar în anotimpul ploios. Aici, la Canaraua Fetei se află un complex monahal paleo-creştin săpat în calcarul dealurilor de o frumuseţe aproape ireală. Sunt bisericuţe de piatră, cu altare şi galerii de comunicare (foarte asemănătoare cu cele de la Basarabi), dar conservarea lor este extrem de dificilă, ceea ce a dus în ultimii ani la degradarea multor dintre inscripţiile din peşteri.

Complexul monahal aflat la numai 4 kilometri SE de satul Dumbrăveni a avut două etape de locuire: prima în secolele 4-7, iar cea de a doua, în evul mediu timpuriu (sec 9-10), şi din acest punct de vedere, situl prezentând analogii cu cel de la Basarabi. Aici au fost descoperite oseminte a doi monahi necunoscuţi, dar şi alte trei morminte profanate însă în urmă cu multe secole.

Bătrânii din sat povestesc că, pe vremuri, pe pereţii de calcar al celor două bisericuţe din interior, puteai vedea desene şi inscripţii într-o limbă necunoscută (probabil rune protobulgare), pe care nimeni nu reuşise să le descifreze. Tot aici, au fost descoperite monede din vremea împăratului roman Constanţiu (sec IV d.H), fiul lui Constantin cel Mare.

Se spune că peşterile de la Dumbrăveni au fost lăcaşuri de cult, chiar şi înainte de sosirea primilor monahi creştini şi că este posibil ca aici să fi existat şi un altar al lui Zamolxe, la care geţii veneau ca să se roage şi să depună ofrande. Vâlcelele de la Dumbrăveni sunt locuri de basm, încărcate cu tot felul de poveşti. Interesante sunt legendele contradictorii care încearcă să explice denumirea rezervaţiei Canaraua Fetei.

Unul dintre mituri spune că în evul mediu, în peşterile de calcar, turcii aduceau fete din sat, pentru a le pângării. Potrivit altei poveşti, Canaraua era un loc al salvării, aici aducându-şi românii soţiile şi fetele, în timpul atacurilor turceşti, tocmai pentru a le salva de batjocura năvălitorilor.

[codepeople-post-map]

 

3 Comentarii

Florescu George via Facebook 14 februarie 2014 at 5:29 PM

am fost aici 🙂

Stefan Doru Stan 14 februarie 2014 at 11:23 PM

Bisericutele de calcar, sau bisericile suspendate (cele din poza) sunt intre Baneasa si Lipnita. Cand vii de la Baneasa spre Lipnita, inainte de pod faci stanga, treci pe langa cariera de piatra, mergi pe drum forestier si dai de o mica campie; acolo daca te uiti in stanga vezi aceste bisericute. 44.0684, 27.6457 (search pe google.ro)

Florin-Cristian Serban 6 august 2014 at 8:17 PM

Sunt două Canarale ale Fetii, respectiv cea „originală” și mult prea bine cunoscută, situată între Băneasa, Lipnița și granița cu Bulgaria – pe care o puteți identifica în Wikimapia la adresa http://wikimapia.org/#lang=ro&lat=44.073280&lon=27.656493&z=15&m=b&show=/17709535/ro/Canaraua-Fetii – și cea „de la Dumbrăveni”, mult mai puțin cunoscută, situată între Dumbrăveni și Olteni – pe care o puteți găsi în Wikimapia la adresa http://wikimapia.org/#lang=ro&lat=43.914651&lon=28.015823&z=14&m=b&show=/19444589/ro/Canaraua-Fetei-de-la-Dumbrăveni . Cristi Cealera scrie într-acest articol despre această a doua Canara a Fetii, cea de la Dumbrăveni, iar nu despre cea dintîi, cunoscută de către toți grataragiii. Deci nu a greșit cu nimic ampalsamentul.

Lasă un comentariu

Folosim cookie-uri pentru analiza traficului pe pagini și produse și menținerea setărilor. (ex: Funcția "Ține-mă minte" sau setări legate de GDPR).

Salvat!
Setări confidențialitate


  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined
  • PHPSESSID

Refuz toate
Accept toate